OUG apocaliptic, caz școală de manipulare tip fake news

Presa românească a picat în ultimele zile în malaxorul manipulativ de tip fake news, după ce mai multe surse media, considerate prestigioase, au încins tema unei noi ordonanțe de urgență precum OUG 13. Din nefericire pentru toate aceste surse, decidenții politici aflați la guvernare au anunțat suficient de repede că nu poate fi vorba despre așa ceva. Departe de a fi un caz izolat, incidentul pune sub lupă tendința presei românești de a prelua și răspândi elemente de fake news pe o serie de rețele, înadins construite, încercarea de manipulare a opiniei publice.

Mai degrabă manipulare decât accident

“Realitatea,” “G4media”, “Adevărul” sau “Hotnews” au fost doar o parte dintre canalele care au răspândit ideea unui nou OUG pe tema justiției. S-ar putea crede la prima vedere că discutăm doar despre o simplă eroare. Ar fi teoretic fezabil să ne imaginăm că un post de știri a transmis informația în regim breaking -news și că celelalte au preluat-o în grabă din dorința de a simula competitivitatea postului. Însă nici nu poate fi voba despre așa ceva pentru că este evident că oricât de fierbinte ar fi fost informația, jurnaliștii ar fi trebuit să verifice veridicitatea acesteia, prin intermediul unor canale oficiale. De asemenea, este mai mult decât grăitor faptul că povestea unei noi ordonanțe 13 a fost construită artificial în mod voit. Întâi a fost lansată ideea pe piață. Apoi, “Digi24” și alte instituții media au început să speculeze că decizia lui Tudorel Toader de a delega dreptul său de semnătură ar demonstra că o nouă OUG 13 este pe cale să se producă. De asemenea, au fost transmise știri care lansau ideea unei ipotetice opoziții a Vioricăi Dăncilă față de un astfel de act. Este așadar evident din construcția etapizată a temei că rețelele care au emis acest element de fake news au operat coordonat, punând în scenă un scenariu care să decredibilizeze Guvernul.

Presa ar trebui să facă presă nu să joace rol de opoziție

Manipularea se întâmplă de fapt pe fondul unei prăbușiri sistematice a oricăror factori de opoziție din România. USR și-a demonstrat pe deplin incapacitatea de a face cu adevărat ceva relevant, limitându-se, spre disperarea suporterilor formațiunii, la acte de protest parlamentar lipsite de fond și formă. PNL a devenit desuet odată ce Ludovic Orban a folosit instrumentul justiției în mod politic împotriva Vioricăi Dăncilă. PMP a rămas fără un Traian Băsescu care juca rolul vag de locomotivă electorală (cât 5%). Iar împăratul neîncoronat al opoziției, Klaus Iohannis, a pierdut orice fel de linie de dialog cu electoratul anti-PSD după ce a renunțat fără drept de apel la Laura Codruța Kovesi. Factori de presiune precum “Realitatea” “Hotnews” sau “G4media” au rămas astfel fără o voce politică, fiind nevoite să emită astfel teme politice la marginea absolută a adevărului, din dorința de a pune umărul la decredibilizarea PSD. Este un caz clasic de implicare a jurnalismului în politică, o practică pe cât de lipsită de deontologie profesională pe atât de nocivă pentru societate.

Oare de ce?

În lipsa oricăror motive de atacare a PSD, presa ostilă actualei puteri este nevoită să inventeze subiecte pentru a decredibiliza actuala guvernare (care totuși statistic măcar pare să meargă foarte bine). Întrebările care rămân totuși în urma valului de fake news referitor la OUG 13 sunt multiple. Dacă anumite canale de presă nu fac jocul opoziției (care este moartă) și nici jocul PSD-ului, atunci cărui joc aparțin ele? Cine le îndrumă spre manipulare? Cine le hrănește predispoziția pentru a prelua informații false sau neverificate? Cine atacă PSD și cu ce mize? Ce ar pune înloc aceste surse media care vor destructurarea unui guvern legitim și funcțional?