Patriarhul Ucrainei: Biserica Ortodoxă din Moldova este parte a celei din România

Filaret, Patriarhul Kievului și liderul viitoare Biserici Ortodoxe Ucrainene autocefale, a acuzat Biserica Rusiei de ipocrizie, deoarece cere respectarea canoanelor bisericești când ea nu le respectă. Ca să dovedească asta, înaltul prelat ucrainean a dat exemplu situației Bisericii Ortodoxe din Basarabia.

„Patriarhia rusă acuză Patriarhia Constantinopolului de încălcarea canoanelor bisericești, însă singură le încalcă în cazul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Actuala Moldovă a fost parte a României, atunci când Basarabia a fost anexată de URSS. Atunci și Patriarhia Rusă a anexat Biserica Ortodoxă din Basarabia. În aceste condiții, Patriarhia rusă nu  mai poate vorbi despre respectarea canoanelor”, a subliniat Patriarhul de la Kiev într-un interviu pentru Echo Moskvi, citat de deschide.md.

Filaret vrea independenţa faţă de Patriarhia rusă

Patriarhul Filaret este de părere că Ucraina independentă merită o biserică independentă, așa cum s-a întâmplat și România, Serbia, Grecia sau Bulgaria. Un alt motiv important pentru cererea separării de Moscova au fost anexarea Crimeei și războiul din Donbas. Patriarhul kievean a spus, pentru Echo Moskvi, că atunci ucrainenii au văzut că biserica ucraineană subordonată Moscovei nu ține cu Ucraina, ci face jocurile Kremlinului.

Înaltul ierarh ucrainean este convins că mare parte din celelalte biserici ortodoxe autoceface vor susține Ucraina. Doar trei, crede Patriarhul Filaret, că vor fi de partea Moscovei.: Patriarhia Moscovei, Patriarhia Serbiei și Patriarhia Antiohiei (adică cea din Orientul Mijlociu).

Patriarhia Constantinopolului va recunoaşte autocefalia Bisericii ortodoxe ucrainiene

Patriarhia Constantinopolului a dat de înțeles că va recunoaște în curând autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în ciuda opoziției Moscovei, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic. Drept urmare, Patriarhia Rusiei a anunțat că sistează legăturile cu Patriarhia Ecumenică.

Sfântul Sinod de la Moscova a decis să suspende participarea în toate organizațiile conduse de reprezentanți ai Patriarhiei de la Constantinopol și să pună punct slujbelor comune. Mai grav, cel puțin din punct de vedere spiritual, Patriarhul Kiril al Rusiei a anunțat că nu îl va mai include în rugăciunile sale pe Patriarhul Bartolomeu. Șeful biroului de relații externe al Bisericii Ruse a spus, citat de BBC, că aceste lucruri echivalează cu ruperea relațiilor diplomatice în lumea laică.

Conflict geopolitic

Conflictul dintre Moscova și Constantinopol este, în esență, unul geopolitic. Mulți ortodocși ucraineni resping Biserica Rusă și mai ales pe Patriarhul Kiril, pe care îl văd un susținător al războiului din Donbas în calitatea sa de unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. Peste două treimi dintre ucraineni se declară creștin-ortodocși. Dintre aceștia, aproape jumătate aparțin de Patriarhia Kievului, instituție nerecunoscută oficial până acum de lumea ortodoxă. Nici 13% nu țin biserica ucraineană subordonată Moscovei.