Președintele Parlamentului moldovean: De ce mai avem nevoie de președinție?

După ce președintele Republicii Moldova, pro-rusul Igor Dodon, a fost suspendat pentru a patra oară din funcție, deoarece a refuzat să semneze decretele de numire în funcție a doi miniștri, șeful legislativului de la Chișinău, Adrian Candu, s-a întrebat dacă funcția prezidențială mai are sens.

„Este a patra oară în care se exercită interimatul și îmi pun un semn de întrebare dacă mai avem nevoie de instituția președinției. Parlamentul și Guvernul își exercită atribuțiile, de ce să mai cheltuim bani pentru întreținerea președinției?”, a întrebat Andrian Candu, care a aprobat în locul lui Igor Dodon numirile celor doi miniștri.

În timp ce șeful parlamentului de la Chișinău făcea aceste afirmații, președintele țării era la Moscova, unde astăzi a avut o întâlnire cu Dmitri Kozak, autorul planului de federalizare al Republicii Moldova, respins în 2003. Acesta a fost numit în iulie, de Vladimir Putin, a fost numit de Vladimir Putin drept

reprezentant special al președintelui pe domeniul dezvoltării relațiilor comercial-economice cu Republica Moldova.  îi va lua locul lui Dmitri Rogozin, persona non-grata în Republica Moldova.

Dmitri Kozak, un apropiat al lui Vladimir Putin, a devenit infam în Basarabia în 2003 pentru memorandumul care îi poartă numele. Documentul prevedea crerea unui stat moldovean federal asimetric, format din trei părți: Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Legislativul devenea unul bicameral, format din Camera reprezentanților cu 71 de deputaţi și Senatul cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei.

Astfel, cele două mici regiuni pro-ruse putea bloca orice lege care le dezavantaja și orice schimbare a Constituției. Astfel, Chișinăul nu putea nici adera la NATO și nici să realizeze reunirea cu România, dorința generației care a scos Basarabia din URSS, fără acordul Transnistriei și Găgăuziei, care nu l-ar fi dat niciodată.

Președintele moldovean Vladimir Voronin a refuzat până la urmă să semneze planul Kozak, chiar în timp ce Vladimir Putin se pregătea să vină la Chișinău să asiste la parafarea documentului. Fost șef de stat a spus că planul nu era realizat în coordonare cu Europa și că Republica Moldova își declarase deja vectorul european de dezvoltare. Relația dintre Moldova și Rusia s-a înrăutățit semnificativ după acest moment.

Loading...