Macedonenii au strălucit „prin lipsă” la Referendumul pentru schimbarea numelui ţării care ar fi deschis calea spre NATO şi UE

Macedonenii au fost chemaţi ieri la urne ca să voteze dacă sunt sau nu de acord cu schimbarea numelui ţării în Macedonia de Nord. Un vot pozitiv ar fi deschis drumul fostei republici iugoslave către NATO şi UE. Peste 90% dintre cei prezenți la scrutin au votat DA. Dar prezența la vot a fost de 35%, în condițiile în care era nevoie de 50% pentru validarea referendumului, care astfel a căzut.

Integrarea euroatlantică a micului stat balcanic a fost blocată în ultimele două decenii de către Grecia. Statul elen a spus mereu că numele de Macedonia implică revendicări teritoriale asupra provinciei sale cu acelaşi nume dar şi revendicări istorice asupra moştenirii marelui rege şi general grec, Alexandru Macedon. Grecii nu au acceptat niciodată ca un popor slav să pretindă că se trage din vechiul Imperiu Macedonean, care era grecesc.

Când s-a înregistrat la ONU, după independenţă, Macedonia a ales numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei,” tot ca să treacă peste obiecţiile Greciei. Sub această denumire este statul recunoscut la nivel internaţional.

Dar în iunie, premierul de la Skopje, Zoran Zaev, şi cel de la Atena, Alexis Tsipras, au reuşit să ajungă la un conpromis menit să rezolve blocajul. Dacă ţara se redenumea oficial, în Constituţie, Macedonia de Nord, Grecia avea să nu mai blocheze parcursul euro-atlanic al vecinului său. NATO şi UE au salutat decizia şi au spus că Macedonia de Nord ar putea începe demersurile de integrare.

Acordul trebuia să fie aprobat de parlamentele ambelor ţări şi să fie plebiscitat de către macedoneni, înainte să intre în vigoare.

Coabitarea nu ţine nici în Republica iugoslavă a Macedoniei

Doar că preşedintele Macedoniei, aflat din tabăra opusă coaliţiei de guvernare, a spus că se opune modificării numelui. Şeful statului a blocat cât a putut legea de modificare a Constituţiei şi acum este liderul de facto al taberei NU. Premierul este în fruntea taberei DA.

Rezultatul a ținut foarte mult de politica internă. Cei care s-au opus schimbării numelui au fost naţionaliştii din jurul partidului VMRO-DPMNE şi fostului premierul Nikola Gruevski, care a condus guvernul timp de 10 ani. Formaţiunea a pierdut alegerile după un uriaş scandal de corupţie. Promotorul acordului cu Grecia a fost premierul social-democrat Zoran Zaev, al cărui executiv este susţinut minoritatea albaneză, care formează 25% din populaţia Macedoniei.

Naţionaliştii sunt acuzaţi de filorusism

Unii analişti încearcă să spună că referendumul nu este despre schimbarea numelui, ci despre alegerea dintre Rusia şi Occident. Naţionaliştii sunt acuzaţi că sunt apropiaţi de Moscova în timp ce social-democraţii sunt portretizaţi drept pro-europeni.