România – ultima zi a Primul Război Mondial, prima zi a războiului pentru protejarea Unirii

Pentru România, data de 11 noiembrie este ultima zi a Primului Război Mondial, dar luptele s-au terminat abia anul următor, după cucerirea Budapestei. România fusese forțată în 1917 să accepte o pace separată cu Germania, dar care nu a fost niciodată ratificată de Regele Ferdinand, deci nu a fost oficială.

Rămasă doar cu Moldova, România părea că va dispărea de pe hartă. Dar Unirea cu Basarabia din martie 1918 a revitalizat, cel puțin moral, țara. Armata a fost refăcută încet-încet, cu ajutor francez, ca să fie gata să reintre în luptă la momentul oportun. Acesta avea să vină la finalul războiului. La 9 noiembrie 1918, când Austro-Ungaria, Imperiul Otoman și Bulgaria ieșiseră din război, autoritățile române, din exilul de la Iași, i-am dat un ultimatul mareșalului Mackensen, comandantul ocupației germane a teritoriilor românești, să părăsească țara în 24 de ore. La 10 noiembrie, Armata Română a fost remobilizată și a reintrat în luptă, decizie ce a fost crucială pentru Țară.

Astfel, Ziua Armistițiului a prins România angajată în luptă, ceea ce a spălat din rușinea păcii de la București. La 13 noiembrie, trupele române treceau Carpații și intrau în Ardeal, fără niciun fel de opoziție din partea armatei ungurești. Până în ianuarie 1919, România controla deja tot teritoriul până la răul Mureș. În februarie, în cadrul conferinței de pace de la Paris s-a stabilit că noua frontieră româno-ungară va fi calea ferată dintre Satu Mare, Oradea și Arad. Budapesta a fost informată în martie, dar politicienii maghiari nu au acceptat. Asta a provocat lovitura de stat a lui Bela Kun, care a proclamat Republica Sovietică Maghiară.

Confruntați cu apariția a două republici sovietice, maghiară și rusă, Aliații au cerut României înlăturarea lui Bela Kun. Până la 1 mai, soldații români au ajuns până pe malul de est al Tisei, unde apărarea de armatele roșii maghiare era mai ușoară. Deoarece Bela Kun încă era un pericol, pe 30 iulie, trupele Regelui Ferdinand au trecut Tisa și la 3 august intrau în Budapesta. Bela Kun fugise cu o zi înainte în Austria. Până la începutul anului 1920, toată Ungaria a fost sub ocupație românească. Soldații români au prevenit atât activitățile revoluționare comuniste, cât și revenirea Habsburgilor. Cu ajutor românesc, amiralul Miklos Horthy a devenit Regent al Regatului Ungariei. Unirea Transilvaniei cu România a fost recunoscută la 4 iunie 1920, prin Tratatul de la Trianon.

Centenarul sfârșitului Primului Război Mondial, marcat la Paris

Parisul a găzduit duminică ceremonia de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial. Peste 70 de şefi de stat şi de guvern, printre care preşedintele SUA, Donald Trump, preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel, au participat la evenimentele din capitala Franței, dedicate Centenarului Armistițiului.

Flacăra ostaşului necunoscut de sub Arcul de Triumf, reaprinsă

Liderii invitați s-au reunit întâi la Palatul Élysée, apoi au mers la pas până la Arcul de Triumf. Vladimir Putin și Donald Trump au făcut notă discordantă, venind cu mașinile. O ceremonie urma să aibă loc la ora 11 fix, atunci când armele au amuțit pe frontul de vest în 1918, dar din cauza vremii proaste, programul a fost decalat. Emmanuel Macron a ținut un discurs despre drama războiului și lecțiile pentru ziua de astăzi, apoi a reaprins flacăra de la Mormântul Ostaşului Necunoscut, aflat sub Arcul de Triumf.

Cei mai mulţi lideri politici urmau ca apoi să participe la un forum al păcii convocat de preşedintele Franţei pentru a comemora încheierea conflagraţiei.

În întreaga lume au loc evenimente de comemorarea a centenarului încheierii războiului, care s-a soldat cu moartea a aproximativ nouă milioane de militari şi a altor câtorva milioane de civili. În Marea Britanie, Familia Regală a depus coroane de flori la Cenotaf, monumentul londonez unde sunt omagiați soldații tuturor ramurilor forțelor armate și tuturor țărilor din Commonwealth care și-au dat viața în Primul Război Mondial “For King and Country”.

Primul cancelar german, după Hitler, care pune piciorul în vagonul în care s-a semnat armistiţiul de acum aproape o sută de ani

Ieri, Emmanuel Macron și Angela Merkel au urcat împreună în vagonul din Pădurea Compiegne în care s-a semnat armistițiul dintre Germania și Aliați. Șefa guvernului de la Berlin a devenit astfel primul cancelar german care pune piciorul în acel vagon în ultimii 78 de ani. Precedentul a fost Adolf Hitler, care în 1940, a ținut neapărat ca Franța să semneze capitularea în fața armatelor naziste în același loc în care “umilise Germania” cu 22 de ani înainte, așa cum credea Fuhrerul. Vagonul nu este totuși cel original, ci unul identic. Originalul a fost dus la Berlin în 1940 și i s-a pierdut urma, probabil distrus în bombardamente.