UN NOU DOCUMENTAR /”Regina Maria – Inima României,” sâmbătă 1 Decembrie, ora 18,00, pe ProTv

Sâmbătă, 1 Decembrie, ora 18,00, postul ProTV va difuza în premieră filmul documentat “Maria – Inima României,” realizat de John Florescu si echipa sa de la Chansaw, în semn de respect pentru contributia pe care Regina Maria a avut-o la Marea Unire şi la recunoaşterea actului istoric de către marile puteri.

Producţia de televiziune este în varianta scurtă de 41 de minute.

Marţi seara, la Ateneul Român, avanpremiera a făcut, cum se zice sală plină.

John Florescu, fiu de mare istoric plecat în exil, a fost ovaţionat minute în şir. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei, a prezentat-o pe eroina filmului drept singurul personaj care a reuşit să concentreze energiile acestui popor. “1918 – acea corolă de minuni a României – şi din graţia Reginei Maria.”John Florescu, producătorul filmului, a arătat spre locul unde sunt pictaţi pe pereţi Mihai Viteazu şi Regina Maria, îngemănaţi simbolic. Spotul de lumină a scos în evidenţă figurile marilor unionişti.

Sinopsis

Regele Carol 1 moare. Barbu Ştirbey o anunţă pe Maria că din ziua aceea i se va adresa cu Majestate, că va fi Regina României. Tuşa filmului e pusă pe partea dramatică a istoriei. Intrarea României în război de partea Puterilor Centrale. la 14 august 1916, Regele Ferdinand a trebuit să declare război Puterilor Centrale, din care făcea parte şi Germaniei, ţară din care provenea. Poate că de aceea, zice scenaristul filmului, poporul român i-a spus “cel loial.”Filmul prezintă, în premieră mondială, imagini color al primului război mondial. De teama ocupării Bucureştiului de trupele germane, Familia Regală trebuie să se retragă la Iaşi. Armata rezista eroic. Practic Regatul se micşorează. Imagini copleşitoare cu “Mama răniţilor,” aşa cum îi spunea oamenii simpli Reginei Maria, în vizită la spitale, modul cum îi mângâia pe răniţi, în ciuda insistenţei medicilor de a purta mănuşi, reprezintă partea dramatică a filmului. Soldaţii suferinzi îi spun că luptă pentru ea. Şi mai pune o mână caldă peste fruntea celui din patul de spital.

Documentul custodiei Tezaurului Românesc

Producătorii filmului reuşesc să încadreze personajul în contextul vremii şi al distribuirii forţelor armate între Antanta şi Puterile Centrale. Familia Regală a României era înrâdită cu Tarul Nicolae al ll-lea, poreclit de către istorici, “ultimul ţar.” De aceea a avut încredere să trimită în custodie la Moscova tezaurul Băncii Naţionale şi arhivele de stat ale României. În film se prezintă chiar documentul prin care a fost preluat aurul României, în jur de 93 de tone, precum şi comentariile lui Mugur Isărescu, guvernatorul de acum al BNR care a fost unul dintre primii care a deschis subiectul recuperării Tezaurului de la Moscova.  

Lovitura de stat bolşevică, cea care ne-a lăsat fără tezaur

Lovitura de stat dată de bolşevici a uimit lumea. Şi a lăsat Regatul Român fără tezaur. Pentru că după un moment dramatic, trebuie să apară şi unul al bucuriei, se prezintă triumfala trecere pe sub Arcul de Triumf a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, împreună cu glorioasa armată română, care a rezistat eroic la Oituz. Jumătate de milion de români au murit. Supravieţuitorilor Regele Ferdinand le-a promis împroprietărirea cu pământ. Şi s-a ţinut de cuvânt. Lenin a încercat, potrivit surselor prezentate în film, să folosească aceste bogăţii pentru comunizarea României.  

Negocierile de pace în impas, Regina convinge marii lideri ai Puterilor Centrale

Filmul prezintă în continuare negocierile de pace de la Paris. Pentru că diplomaţii români nu reuşesc să încheie înţelegerile privind delimitarea frontierelor Banatului, Regina Maria se urcă în Orient Expres şi pleacă la Paris. Înainte de apariţia profesiei de Public Relation, ea are năstruşnica idee de a invita cu 90 de km înainte de a ajunge în Capitala Luminilor pe jurnalistul francez Colette. Îi mărturiseşte planul ei de întâlniri cu liderii lumii. A doua zi ziarul titra pe prima pagină că Regina Maria vrea să convingă şefii de stat de recunoaşterea Marii Uniri. Se cazează la Hotel Ritz. Ocupă întreaga clădire pentru suita sa.  Impasul negocierilor reprezintă momentul de maximă tensiune al filmului. Dacă pe bătrânul George Clemenceau, căruia i se mai spunea și „Tigrul”, leoaica reuşeşte să-l convingă uşor de drepturile românilor şi de idealul naţional, nu acelaşi lucru se întâmplă cu intransigentul Woodrow Wilson, preşedintele SUA, pe care îl invită la masă. Filmul prezintă insistenţele Reginei care îi prezintă hărţi. Preşedintele american o consideră insolentă. Neputând din prima să-l mişte pe cel considerat fondatorul doctrinei “Suveranităţii limitate” a statelor, se autoinvită a doua oară.

Matei Cazacu, Ioan Aurel Pop, printre cei care au depus mărturie 

Avându-l pe  Regele George al Vl-lea verişor, face o vizită fulgerătoare la Londra pentru a discuta cu premierul britanic. Întoarsă la Paris, invită presa. Apare în toate ziarele pe prima pagină. În cele din urmă îi convinge pe mai marii lumii. Marea Unire primeşte astfel recunoaşterea Marilor Puteri. Regina se întoarce în triumf în ţară. Fostul ministru de externe al Ungariei, Géza Jeszenszky, îşi exprimă regretul că în anii aceea Ungaria nu a avut o Regină Maria. Mai mulţi istorici, printre care Matei Cazacu, Ioan Aurel Pop, precum şi biografi ai Reginei, evidenţiază rolul primordial al Suveranei în convingerea somităţilor lumii de drepturile românilor de a trăi în “vechile fruntarii.”Interesantă este prezenţa repetată a unei femei bătrâne care vorbeşte fluent engleza şi a cunoscut-o îndeaproape pe Regina Maria. Numele său nu are importanţă în contextul documentarului.

Încoronarea de la Alba Iulia, un act simbolic de măreţie a Regatului României

Încoronarea de la Alba Iulia a Regelui Ferdinand şi a Reginei Mria din 15 octombrie 1922 reprezintă partea emoţionantă a filmului. Imagini color arată strălucirea ochilor albaştri ai Reginei, cei care au sedus liderii mari ai lumii după primul război mondial. Regina Maria era într-o vizită triumfală în SUA, unde sute de mii de americani, au ieşit pe străzile New York-ului să o ovaţioneze pe frumoasa Regină. Pentru ei era o ieşire din decor. A trebuit să-şi scurteze vizita, aflând că Regele Ferdinand este grav bolnav. Moartea Suveranului a întristat ţara. Regina Maria a încercat să lupte mai departe, dar este stăvilită în planurile ei măreţe de însuşi fiul său Carol 1, revenit în ţară să-şi detroneze propriul fiu, Mihai, care conducea ţara prin intermediul Regenţei.  Producătorii filmului “Inima Reginei Maria” aduc o tuşă fină peste aproprierile ei faţă de alţi bărbaţi, lăsând să se înţeleagă că a făcut-o în interesul românilor. Regina s-a izolat în Palatul de la Bran, primit cadou de la autorităţile locale din Braşov pentru imensa sa luptă pentru românii despărţiţi de Munţii Carpaţi. După aceea şi-a construit casa de vis la Balcic, în Cadrilater.   Moartea Reginei Maria în 1938 a întristat o ţară. Filmul se încheie scoaterea casetei cu Inima Reginei din Muzeul Naţional de Istorie al României şi ducerea acesteia la Pelişor, locul pe care Regina l-a modelat după gusturile sale, dar şi în acord cu stilul Art Nouveau al acelor epoci.  

Printre participanţi s-au remrcat cuplul Nicolae şi Alina de România, precum şi numeroşi ambasadori şi istorici. A fost şi Gheorghe Hagi.

Citiţi mâine în ediţia print a „României libere” un amplu reportaj!