Legalizarea migrației este în interesul multinaționalelor care doresc forță de muncă ieftină
Compactul Global pentru migrație, semnat de 150 de state membre ale ONU, inclusiv România, introduce perfid cadrul juridic care să gestioneze migrația în creștere din țările sărace ale lumii a treia către lumea occidentală. Cin sunt d fapt beneficiarii acestei barbarii legale?
Normele sunt o prioritate a politicilor de imigrare ale statelor naționale, scrie Legal Insurection, un oficios al oficialilor ONU.
Cancelarul german, Merkel, a cărui politică a frontierelor deschise a adus-o la 22 de procente în sondaje, a salutat semnarea Pactului ca fiind o „zi importantă”.
„Pactul ONU privind migrația nu este obligatoriu din punct de vedere juridic”, ni se spune. Dar declarațiile de intenție pot deveni standarde internaționale, „a scris radiodifuzorul public german Deutsche Welle. Instituțiile internaționale precum ONU și Uniunea Europeană vor aplica „presiuni morale” asupra țărilor și le vor face „să respecte regulile”, a explicat în mod sincer un corespondent Deutsche Welle.
Ce s-a urmărit prin această legalizare a migrației, atât de bine finanțată de către globaliști?
Obligarea statelor de a primi imigranți.
Nu de soarta lor le pasă oficialilor lumii, să fim pe pace.
Protestul „vestelor galbene” a fost un prim semnal. Lumea occidentală s-a prins. Corporațiile multinaționale, aflate într-o permanentă competiție cu cele chineze, unde salariile sunt de zece ori mai mici, nu mai vor să lucreze cu forța de muncă prea calificată din Europa. Puternicii finanțatori ai propagandei cu drepturile și libertățile migranților ascund ochilor lumii că se caută o forță de muncă mai ieftină.
Ce câștigă România?
Nimic. Ba mai mult cheltuie. Salarii medii pe economie pentru o serie de noi vniți care nu vor munci nimic. Vor fi îngrijiți, educați, până în ziua în care vor fi apți pentru trierea forței de muncă din marile fabrici occidentale. Firește că vor prefera salariile din Germania celor din România.
Vrăjeala cu drepturile omului ascunde interesul corporațiilor de a schimba forța de muncă europeană, mai ales în muncile industriale, unde lumea face mofturi.