Rechinii, eliberaţi de DNA, mai rămâne plevuşca obraznică

După ce au închis în fişete Dosarul Revoluţiei, iată că acum, procurorii marilor Parchete au clasat şi EADS, o inginerie financiară de aproape 800 de milioane de euro. Asta după ce – în cârdăşie cu serviciile secrete – au făcut nevăzut marele furt de pe autostrada, care nu-i, Bechtel.

Plăcuţii sistemului, de la Dorin Marian la Vasile Blaga, sunt liberi ca pasărea cerului. Ei nu vor mai avea stigmatul „penal.” Au decis să-şi înmoaie genunchii şi acum au pieptul tare. Dar tot li se văd firele de legătură. E greu să crezi că cineva se lecuieşte de obiceiul trădării. Ei sunt prizonierii sistemului. Nici câr nu zic. Lecţia Ludovic Orban e învăţată pe de rost. Bagi un denunţ şi ţi se întăreşte spinarea. Doar mijlocul rămâne slab. Ca-n bancul acela: „Moşule, mai poţi?” „Uite-aşa printre gingii :-)”

Au rămas pe rol, dosarele indezirabililor politici, chemaţi la DNA, pentru firimituri, doar, doar se apleacă şi spun – asemenea altora – pas sistemului şi joacă precum doresc mahării grupului infracţional organizat din structurile oculte. Sunt miliarde de euro în joc.

Magistraţii fără grad încep să vorbească

Ies judecători tot mai mulţi şi mărturisesc asaltul serviciilor, precum şi abuzurile procurorilor. Ultima, Adriana Stoicescu, şefa Tribunalului Timiş, care  susţine  „că moda notelor informative şi a delaţiunii trebuie să dispară pentru totdeauna.”

Noua Secţie Specială de Anchetare a Magistraţilor, înfiinţată prin lege, nu este pe placul acoperiţilor din justiţie. Instituţia din cadrul Parchetului General, condusă de Adina Florea, este obstrucţionată de Augustin Lazăr şi de particularii săi subordonaţi.

Normal că nu le convine robelor cu grade. Înainte judecătorii erau la cheremul ofiţerilor SRI, iar acum să dea socoteală colegilor magistraţi?

Pentru tot mai multă lume este clară misiunea luptei anticorupţie. O nouă ideologie a urii, menită să urce pe strapontină, personajele fabricate în laboratoarele secrete.

Statul imaginat de falşii apostoli îşi doreşte, aşa cum a mai făcut-o pe timpul mandatului lui Cioloş, să-i apere pe străini de noi. „Ca-n colonii,” vorba lui Petre Ţuţea.

Ce-i sperie cel mai mult e schimbarea legilor siguranţei naţionale. Un singur articol tăiat, cel al drepturilor de a avea societăţi comerciale (Congresul a anulat CIA-ului acest privilegiu în urmă cu trei decenii), le-ar mai stârni apetitul de prins spioni, nu de eliberat rechini.