Sufletul descoperitorului celei mai mari cetăţi preistorice din Europa s-a ridicat la cer

Ar fi putut fi un Hadrian Daicoviciu, dacă nu un Vasile Pârvan.

Nu a avut aspiraţii de înălţimea lui John Pinkerton şi nici norocul lui Heinrich Schlimann.

A preferat să-şi depăşească profesorii, negându-le opiniile legate de apartenenţa fortificaţiei Corneşti – Iarcuri.

A demonstrat că lângă Timișoara se află probabil cea mai mare cetate de Epoca Bronzului din lume, contemporană cu perioada Războiului Troian.

A reușit să redeschidă șantierul de la 18 km de Timişoara, care a stat necercetat aproape un secol de la descoperire.

Specialişti, veniţi din toată lumea, să studieze enigmele vechii cetăţi

A scos la iveală artefacte prețioase, a adus specialiști din toată lumea să studieze enigmele vechii cetăți. Era Doctor în Istorie, cu stagii de pregătire la Berlin, Würzburg, Padova și București, membru în Comisia Națională de Arheologie. A reuşit să convingă Societatea Germană pentru Cercetări să se implice şi să aducă bani pentru lucrări.  Era șeful Secției de Arheologie a Muzeului Național al Banatului. Vorbim, din păcate, la trecut, despre Alexandru Szentmiklósi (Sfântul Nicolae). S-a prăpădit la vârsta de 47 de ani, măcinat de o boală gravă.

Fortificaţia Corneşti – Iarcuri de 56 de ori mai întinsă decât Troia

Avea perspective enorme de a demonstra că lângă Timişoara a existat cea mai mare cetate precreştină din Europa. Era instruit şi bine pregătit. Societatea germană i-a adus şi aparate de testare a vechimii caselor. Avea şi un fel de RMN de sol. Autorităţile locale i-au pregătit un muzeu. Visa ca după ani turiştii să vină să locuiască în case de acum 3.000 de ani.

Fortificaţia Corneşti – Iarcuri se întindea pe 1.700 de hectare. De 56 de ori mai întinsă decât Troia. Pentru comparaţie, Cetatea de la Alba Iulia are doar 140 de hectare. Un milion de metri cubi de pământ au fost mutaţi şi folosiţi pentru ridicarea a patru inele de apărare a fortificaţiei, spuneau specialiștii reprezentanţilor media. Malurile ridicate aveau aproape cinci metri înălţime.

Fortificaţia din Corneşti este cea mai mare cetate preistorică, cunoscută de arheologi până în prezent și atinge importanța unor descoperiri ca Stonehenge sau Sarmizegetusa.

10.000 de hectare de pădure, folosite pentru construcţia cetăţii

Dacă Troia era construită din lemn şi piatră, fortificaţia de la Corneşti – Iarcuri, din pământ şi lemn. S-au defrişat peste 10.000 de hectare de pădure, pentru a realiza structura de lemn a dâmburilorde apărare. Dacă se vor continua lucrările la fortificaţia din Corneşti – Iarcuri, numele lui Alexandru Szentmiklósi ar putea intra în Pantenonul naţional.