INTERPRETĂRI MEDICALE / Cum a murit Iisus Hristos

Ultimele 12 ore din viaţa lui Iisus au fost ecranizate de Mel Gibson în “Patimile lui HRISTOS” după o documentare medicală ca la carte. Am consultat opiniile unor medici străluciţi despre cum ar fi putut să moară Hristos.

Obiceiul la romani de pedepsire a victimelor era răstignirea. Aceştia foloseau un bici meşteşugit din bucăţi mici de os şi metal legate de curelele de piele împletite.

Potrivit legilor evreieşti victimei i se aplicau 39 de lovituri pe spate.

Avea loc descarnarea. Pielea se rupea. Ieşeau muşchii spatelui. O masă însângerată, exact ca în filmul de excepţie.

Medicii susţin că Iisus pe drumul crucii avea nevoie de sprijin uman

După biciuire, victima era obligată să-şi ducă crucea sau “patibulum” (latura transversală a crucii) la locul de răstignire. Bârna de lemn  putea cântări şi până la 45 de kg. În cazul lui Iisus, interpretarea scrierilor biblice arată că distanţa pe care Iisus a parcurs-o pe drumul crucii era cam de 200 de metri. Nu era mult. Dar starea lui de slăbiciune, dată de loviturile anterioare de bici şi de spinii care îi înţepau creştetul şi fruntea, parcursul era extrem de anevoios şi chinuitor.

Medicii susţin că în starea în care se afla Mântuitorul avea nevoie de sprijin uman.

Iisus era extrem de deshidratat

Odată ajuns în dealul răstignirii, victima punea lemnul pe jos şi era târât de romani pe cruce. Mâinile şi picioarele erau pironite cu cuie mari.

Cuiele loveau zona nervului median, provocând şocuri de durere de la braţe, până la umeri şi gât.

Trupul victimei era pus în mod forţat pe lemn pentru a lega cu cuie picioarele de stâlp. Lemnul era legat de un stâlp de dinainte montat.

Trupul pironit în cuiele de la mâini şi de la picioare dădeau dureri groaznice. Victima respira tot mai greu, coastele fiind într-o poziţie fixă, ceea ce făcea respiraţia anevoioasă.

Medicii susţin că după bătăi, biciuiri, mersul pe jos cu greutatea în spate Iisus era extrem de deshidratat. Şi a pierdut mult sânge. Pierderea sângelui şi lipsa de oxigen provoacă o serie de cârcei groaznici, contracţii spasmodice şi cel mai probabil – leşinul.

Pironirea îi limita mişcările coastelor pentru a permite inspiraţia

După multe ore de supliciu, moartea apărea prin asfixiere. Pentru a respira, victima era obligată de propriile nevoi să se împingă în sus cu picioarele pentru a permite plămânilor să inspire. Deoarece trupul slabea si durerea în picioare devenea insportabilă, victima renunţa la a respira, fiind epuizată.

Moartea prin insuficienţă respiratorie este groaznică. Victima este conştientă încă mult timp. Aşa se explică lacrimile lui Iisus şi după presupusul leşin de pe cruce.

Teorii despre cauzele medicale ale morţii

Pierderile mari de sânge provoacă acidoză respiratorie, care duce la o încordare crescută a inimii care bate mai repede pentru a compensa lipsa de oxigen din respiraţie. În plămani se formează un lichid. Acesta apasă pe inimă. Sub presiunea hipoxiei si acidozei, inima omului in cele din urmă cedează.

Există câteva teorii diferite despre cauza finala a morţii lui Iisus.

Una dintre ele susţine că a avut retenţie de apă în membrana ce învăluie inima. Aceasta a exercitat o presiune fantastică pe capacitatea inimii de a pompa sânge în organism.

Conform unei alte teorii, Iisus ar fi murit de ruptură cardiacă.

O a treia teorie afirmă că moartea lui Iisus s-ar fi datorat unui complex de factori, ceea ce e mai plauzibil.

Exitus

Suferinţa inimii, alături de cea a trupului şi a capului, datorită cununei de spini, lipsa de oxigen au dus la exitus.

.Indiferent de cauza medicală a morţii, Biblia este foarte clară. Iisus a trăit multe ore în CALVAR şi DURERE. Fiind conştient şi rugându-se pentru sufletele noastre.

Foto: scene din filmul Patimile lui Hristos, regia Mel Gibson. Maria a fost jucată de Maia Morgenstern.