Primul mare miting din istoria românilor: MAREA ADUNARE DE LA BLAJ – 15 MAI 1848

După Revoluţia maghiarilor din 15 mai 1848 şi instaurarea guvernului revoluţionar condus de Lajos Batthyány, care au promovat reformele sociale, la nici două luni, preoţii greco-catolici din Ardeal au chemat credincioşii la primul mare miting din istoria românilor: MAREA ADUNARE de la Blaj.

Episcopii Ioan Lemeni şi Andrei Şaguna au chemat din toate eparhiile credincioşi români. Astfel pe un câmp, nu în biserică, la chemarea vrednicilor părinţi ai spiritualităţii românilor s-au adunat peste 40.000 de oameni.

Avram Iancu a adus trupele, intelectualii, ideile patriotice

Doar Avram Iancu a adus zece mii de moţi. A strâns prima mare forţă din Munţii Apuseni.

Adunarea a ales un Comitet Naţional, din care făceau parte Avram Iancu, Andrei Mureşanu (autorul poeziei “Deşteaptă-te române!”, devenită după 1989 Imnul de Stat al României), Simion Bărnuţiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu şi alţii.

Marea Adunare Naţională de la Blaj a adoptat programul social-politic al revoluţiei din Transilvania. Programul cerea următoarele drepturi pentru români:
● dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă;
● dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie;
● libertatea cuvântului şi a tiparului;
● asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor;
● înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale;
● învăţământ de toate gradele în limba română.

După modelul maghiar, românii s-au proclamat ca naţiune de sine stătătoare. Ideea centrală a programului Marii adunări naţionale de la Blaj era „Naţiunea română se declară şi se proclamă ca naţiune de sine stătătoare…”.

Încă de la ora 5 dimineaţa mulţimea de români era în picioare.