Papa Francisc AVERTIZEAZĂ: “APAR noi IDEOLOGII care încearcă să-i dezrădăcineze pe oameni de tradiţii”

În faţa a peste 100.000 de credincioşi, adunaţi pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, Papa Francisc a beatificat 7 dintre episcopii martiri ai bisericii Greco-catolice, care au refuzat să trădeze crezul şi credinţa Bisericii lor.

Compendiu de suferinţă şi de tortură

În mai 1948, Gheorghe Gheorghiu Dej a fost prezent pe aceaşi pajişte pe care Mitropolitul ortodox de Sibiu, Bălan, a cerut clericilor: “a sosit timpul ca şi fraţii uniţi (aşa li se spunea greco-catolicilor în Ardeal n.r) să se întoarcă la pieptul de mamă de la care au plecat ca să fim toţi una şi să fie fericirea poporului român. Dacă ei nu o vor face, dacă Bisericam, conducerea nu o va face, o va face poporul.” Citatul apare în cartea Credinţă nepieritoare – Lucia Hossu-Longin, editura Hyiperliteratura.ro). Autoarea a completat: „Pentru ei, poporul era Securitatea.”

Episcopii bisericii unite s-au opus.

Înalţii prelaţi erau nişte „boi negri” pentru gardian

Comuniştii, prin braţul lor înarmat, i-au dezbrăcat de reverende (unii le purtau de-o viaţă) şi i-au aruncat în celula 44 în zeghe. Când au ajuns în temniţă, gardianul Vasile Ciolpan (decorat o zi de preşedintele Emil Constantinescu) a strigat: “a primit nişte boi negri pe care trebuie să-i bage în ţarc.” Se referea la episcopii bisericii care nu s-a închinat comunismului.

Şapte dintre ei au fost beatificaţi azi de faţă cu Papa Francisc. Dintre cei şapte, patru au fost aruncaţi în gropi comune. Moaştele din trupurile lor au fost înlocuite cu pământ din Cimitirul săracilor din Sighet, acolo unde au fost aruncaţi în groapa comună.

Probe ale martirajului pentru credinţă

Beatificatul de azi, Ioan Suciu, poreclit episcopul tinerilor, a şi prevestit martirajul: “singurul care lipsea bisericii noastre,” a murit subnutrit în 1953, la doar 46 de ani.

Citeşte şi: Beatificarea unui martir: IOAN SUCIU – episcopul tinerilor. A fost fotbalist la Blaj

Valeriu Traian Frențiu, 1875-1952, fost episcop de Lugoj, ucis prin înfometare la Sighet.

Vasile Aftenie, 1899-1950, vicar al Episcopiei Bucureştiului, torturat în beciurile Ministerului de Interne, apoi dus la închisoarea Văcăreşti, unde a murit în chinuri la 10 mai 1950.

Tit Liviu Chinezu, 1904-1955, fost protopop de Bucureşti, mort la Sighet în 1955 şi aruncat în groapa comună.

Ioan Bălan, 1880-1959, fost rector al Univesităţii Teologice din Blaj, mort într-un spital din Bucureşti în 1959.

Alexandru Rusu, 1884-1963, episcop de Maramureş, mort într-un spital.

Iuliu Hossu, 1885-1970, episcopul care a citit Declaraţia Unirii de la Alba Iulia, a murit într-un  spital din Bucureşti, fiind izolat de securitate. Cu un an înainte de moarte Papa Paul al Vl-lea, a dorit să-i confere titlul de cardinal, dar cu condiţia să vină la Roma. Episcopul e refuzat. I s-a decernat titlul “in pectore.” După moartea sa s-a aflat. E înmormântat în Cimitirul Bellu-Catolic.

Papa Francisc a urmărit slujba stând pe un jilţ cu lemn de la închisoarea de la Sighet. Sanctitatea Sa a îndemnat, duminică, pelerinii de pe Câmpia Libertăţii din Blaj, la păstrarea credinței și la luptă împotriva unor „noi ideologii care, într-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase”.

Pământ din Cimitirul săracilor de la Sighet, în relicvariu

Reprezentanţii Bisericii Greco-catolice i-au oferit în dar un relicvariu şi o icoană cu cei şapte sfinţi. Pentru că la patru dintre ei nu s-au putut preleva moaşte, Papa Francisc a dus cu el la Vatican pământ din cimitirul de la Sighet, acolo unde a fost înmormântată întreaga elită românească în anii cruzimii comuniste.