De ce amnistia și grațierea corupților nu pot fi interzise prin Constituție și lege | Explicația CCR

CCR a explicat, negru pe alb, de ce amnistia și grațierea faptelor de corupție nu pot fi interzise prin Constituție. Judecătorii constituționali au scris, în decizia 464/2019, care invalidează proiectele de modificare propuse de parlament, că o transpunere a întrebărilor lui Iohannis ar provoca o discriminare.

Din perspectiva percepţiei publice, este de observat că gravitatea pericolului social al diverselor categorii de infracțiuni în decursul timpului suportă aprecieri fluctuante, ceea ce înseamnă că însăşi percepţia publică a gravităţii infracţiunii săvârşite are o dinamică proprie. În consecinţă, excluderea de plano a faptelor/ infracțiunilor de corupție de la posibilitatea amnistierii ori grațierii la nivelul reglementărilor constituționale, lipsind astfel autoritățile competente de a aprecia gravitatea, pericolul și impactul social al acestora de la caz la caz, poate crea situații de vădită discriminare și de șubrezire a autorității statului tocmai în exercitarea anumitor prerogative publice în favoarea cetățenilor.

Este adevărat că într-un moment al evoluţiei societăţii se poate aprecia – chiar pe calea referendumului consultativ, precum cel din 26 mai 2019 – că nu trebuie acordate amnistii/ graţieri în privinţa tuturor sau anumitor „fapte” penale, însă o atare apreciere are în vedere necesitatea abţinerii autorităţilor competente de a-şi exercita puterea discreţionară de care se bucură în aceste domenii, şi nicidecum limitarea puterii lor discreţionare conferită chiar de Constituţie.

Prin urmare, analiza de oportunitate şi răspunderea politică revine autoritățilorînvestite de Constituţie cu atribuţia de a acorda amnistia/ graţierea, printr-o analiză de la caz la caz, de la consideraţii de natura păcii sociale/ politicii penale până la cele umanitare.

Decizie-ȘOC a CCR: Referendumul consultativ NU OBLIGĂ la revizuirea Constituţiei!

Amnistia și grațierea faptelor de corupție nu pot fi interzice nici prin lege, explică CCR

Curtea constată că stabilirea cu caracter de principiu a unei limitări cu privire la sfera de aplicare a celor două instituţii de drept penal în sensul interzicerii amnistiei/ graţierii „faptelor” de corupţie nu poate fi realizată nici prin Constituţie şi nici printr-o normă juridică infraconstituţională, o atare reglementare, indiferent de nivelul său normativ, fiind în sine contrară principiului egalităţii.

Astfel, problema de drept constituţional identificată prin prisma principiului egalităţii nu este aceea a nivelului normativ de reglementare, ci al imposibilităţii reglementării unei astfel de soluţii normative, care denaturează regimul juridic al amnistiei/ graţierii şi limitează puterea discreţionară a Parlamentului sau Preşedintelui României, după caz.

Rezultă că nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aeternam de acordare a măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală în privinţa anumitor categorii de infracţiuni, întrucât aprecierea oportunităţii acordării acestora revine, în exclusivitate, Parlamentului, respectiv Preşedintelui României.