De ce vor liberalii comasarea alegerilor?

Anul viitor vor fi patru runde de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Aflați la Focșani, pentru o aniversare militară, premierul Nicolae Ciucă și Lucian Bode, ministrul Administrației și Internelor, au lansat ipoteza comasării unor alegeri.

Deși există o decizie a CCR, încă din 2012, potrivit căreia organizarea mai multor alegeri simultan ar vicia procesul electoral, prin multitudinea de buletine de vot, conducerea liberalilor insistă. Conducerea PSD a tăiat elanul liberalilor, spunând că acest aspect nu se află pe “agenda cetățeanului.”

Nicolae Ciucă spune oficial: „Sunt trei rânduri de alegeri, doar trei pot fi discutate într-o asemenea permutare, ca atare nu există acum altă soluţie, decât una dintre cele trei. Urmează să discutăm, să vedem ce ne spun specialiştii din domenii ai fiecărui partid.”

Potrivit uzanțelor europene, alegerile pentru Parlamentul European sunt independente.

De ce vrea conducerea PNL să unească două scrutinuri?

În realitate, conducerea PNL dorește să comaseze alegerile locale cu cele parlamentare, pentru ca “primarii și președinții de consilii județene să tragă barca electorală.”

Din analiza alegerilor precedente, reiese că PNL obținea mai multe voturi la “locale” decât la „parlamentare,” cu excepția anului 2019, când un referendum pentru justiție a scos mai multă lume din casă.
Îndeobște, pentru alegerile legislative, electoratul se mobilizează mai greu. Conducerea actuală a PNL ar vrea să comaseze „localele” cu “parlamentarele,” din cel puțin patru motive.

Mai întâi, i-ar pune pe șine, ca locomotive, pe aleșii locali. În al doilea rând, ar împărți responsabilitatea cu liderii locali (tot mai vocali, în ultima perioadă) eventualitatea unui eșec. În al treilea rând, ar preveni migrația primarilor, în cazul unui vot politic nesatisfăcător. În al patrulea rând – și nu ultimul – ar putea promova în Parlament oameni cu mai puțină notorietate, după principiul “alții trag la vâsle.”

Un alt aspect, luat în calcul, este o înțelegere între PNL și PSD, „nedusă la Tribunal,”pentru susținerea candidatului cel mai bine plasat în sondaje la conducerea unui județ sau un oraș principal, astfel, excluzându-se surprizele apariției unor edili noi ai AUR sau USR, cum s-a mai întâmplat cu reprezentanți ai celei din urmă formațiuni, la alegerile locale precedente.

citește și: Ilie Bolojan: peneliștii sunt prea obedienți lui Iohannis

Marea problemă a liberalilor este perspectiva unui dezastru electoral la alegerile europarlamentare, din luna mai a anului viitor. Toate sondajele arată un AUR puternic, situat pe locul doi, după PSD, iar PNL, vioara a treia. Acest lucru ar duce la o depresie în rândul aleșilor locali și ai parlamentarilor care nu vor mai prinde un loc pe liste.

Chiar dacă sub președinția spaniolă a UE, România intră-n Schengen, PNL nu va mai putea capitaliza succesul, pentru că din psihologia socială se știe că, prin crearea unui imens rezervor de speranță, urmat de o dezamăgire – ca urmare a unui eșec temporar – se instituie depresia, iar bucuria se lasă greu monetizată electoral.

Analizele nu iau în calcul lansarea unei torpile de laborator

De exemplu, la alegerile locale din 2020, PNL a obținut 2,6 milioane de voturi pentru primari, 2,5 milioane de voturi pentru consiliile locale și 2,2 milioane de voturi pentru consiliile județene. În schimb, la alegerile parlamentare din același an, PNL a obținut la Camera Deputaților 1,4 milioane de voturi, iar la Senat 1,5 milioane de voturi, calculează Hotnews.

Comasarea “localelor” cu ”parlamentarele,” în iunie anul viitor, ar permite lui Klaus Iohannis să nominalizeze, încă o dată, un premier liberal.

Însă, aceste analize nu iau în calcul posibila emoție fabricată de vreun laborator de psihologie socială, care ar propulsa un candidat corect politic, mai ales că nemulțumirea populației este imensă.

Cât costă un parc fotovoltaic? Cum să te încălzești cu energie solară?