Financial Times: “întoarcerea lui Brâncuși acasă, într-o țară marcată de dictatura lui Ceaușescu”

Prestigiosul ziar de business Financial Times publică un amplu articol despre prima expoziție de anvergură a operelor lui Brâncuși din țara sa, la Muzeul de Artă din Timișoara.

Piesa de rezistență, în opinia criticului de artă britanic, Maya Jaggi, este „The Boundary Stone” – Sărutul, “singura operă cu un sens politic deschis, creată în 1945, când Uniunea Sovietică a smuls o parte din teritoriul patriei sale, România.”

“Această lucrare de la Centrul George Pompidou din Paris este acum expusă în prima expoziție majoră Brâncuși din țara natală, după 50 de ani: << Brâncuși: Surse românești și perspective universale,>> de la la Muzeul Național de Artă Timișoara (MNART) din vestul României. Gândită și organizată de Fundația Art Encounters – ca finală a programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 – expoziția este o reîntoarcere simbolică.” Discutând despre cele peste o sută de lucrări aduse din mai multe colecții publice sau private cu doamna Doina Lemny, curatorul expoziției, criticul de artă constată că niciodată legăturile dintre creator și țara sa n-au fost întrerupte.

“Dacă muzeele românești au furnizat lucrări timpurii, Pompidou, Guggenheim din Veneția și Tate din Londra au împrumutat lucrări care n-au mai fost văzute într-o țară încă marcată de dictatura Ceaușescu,” scrie autoarea.

„Unul dintre cele mai mari muzee de artă, în Palatul Baroc”

În articol este elogiat și Muzeul de Artă din Palatul Baroc din Timișoara (orașul leagăn al revoluției din 1989), care a primit statutul de muzeu național în 2020. Cu o finanțare din partea Consiliului Județean de 2,5 milioane de euro, a devenit unul dintre cele mai mari muzee de profil din țară.

Criticul londonez apreciază piesa de la intrarea în galerii: „L’Ecorché” (1902), debutul său cu o lucrare în ipsos colorat, destinat studenților la medicină, ca instrument didactic-anatomic.

În ziua de 10 ianuarie 2024, printre altele fie spus, profesorul chirurg Irinel Popescu va fi prezent la Timișoara, pentru lansarea cărții “Ecorșeul,” despre calitatea celor câteva piese, dar și despre cum doctorul Dimitrie Gerota i-a finanțat lui Constantin Brăncuși prima deplasare la Paris, cu două sute de lei, bani care nu i-au ajuns tânărului de 28 de ani.

“Născut în 1876 în satul Hobița, la poalele munților împăduriți, a studiat artele și meseriile la Craiova și a fost ucenic sculptor în lemn la Viena, înainte de a absolvi Școala Națională de Arte Plastice din București,” mai scrie Financial Times.

Criticul de artă britanic amintește despre bustul de fată realizat de Brâncuși pe vremea când era ucenic la Auguste Rodin, lucrare care l-a impresionat pe ilustrul francez. Autoarea susține că statuia sa “Sărutul,” instalată în cimitirul Montparnasse în 1910, din piatră de Marna, a fost o provocare directă pentru opera simbolistă a lui Rodin. Brâncuși era inspirat de la lucrările de lemn din bisericile țării natale, până la arta africană și Gauguin.

„Ansamblul monumental al morților de la Târgu-Jiu e păzit de un bărbat cu fluier”

Criticul britanic nu uită să amintească faptul că la început, picioarele ghemuite ale îndrăgostiților din lucrare au scandalizat lumea, considerând gestul de apropiere – drept un act păgân de fertilizare.

citește și: Originile totalitare ale revoluției verzi

Doina Lemny i-a explicat jurnalistei de artă, că în anii 1970 Ceaușescu a decis să rupă cu realismul socialist sovietic și a organizat prima expoziție Brâncuși la București, post-mortem și a sprijinit deschiderea unui muzeu la Hobița.

Pentru a da un indiciu că a fost și la Târgu-Jiu, autoarea spune că “ansambul monumental al morților” e păzit de un bărbat cu fluier.

În final, criticul Jaggi susține că disputele legate de sursele de inspirație ale lui Brâncuși, sublinierea sau sublimarea motivelor populare românești, par curioase azi, de parcă inspirația din arta populară i-ar putea diminua universalitatea. Citându-l pe creator, “nu căuta mistere. Privește frumosul!”- autoarea aduce un elogiu singurului eveniment de marcă din TM2023.

Germania este “un stat eșuat,” afirmă șeful Asociației pentru industriile digitale