Prietenie încheiată: cum a devenit gazul rusesc o problemă pentru Germania

REUTERS -Berlin. De zeci de ani, conducta prieteniei a livrat gaz din Rusia către Europa, încălzind casele germane chiar și în cele mai întunecate zile ale războiului rece, scrie Thomas Escritt, corespondentul de la Berlin al Agenției Reuters.

Merkel cedează după sancțiunile impuse de SUA Rusiei
„Noul gazoduct, menit să transporte gazul direct din Rusia pe sub Marea Baltică spre Germania, dă bătaie de cap cancelarului Merkel în relația cu aliații istorici.” Corespondentul Reuters amintește că „pentru președintele american Donald Trump, Nord Stream 2 este o conductă „oribilă,” care va crește dependența Germaniei de gazul rusesc. Ucraina luptă împotriva separatiștilor susținuți de ruși. Kievul se teme că noua conductă va permite Moscovei să o elimine din afacerea de tranzit cu gaz care îi aduce sume consistente. Merkel este într-un moment crucial. Odată cu punerea la punct a Rusiei de către NATO, cancelarul german a recunoscut că Germania trebuie să aibă mai mult un rol de lider politic în Europa.
„Ordinea globală este sub presiune”, a spus Merkel luna trecută. „Aceasta este o provocare pentru noi. Avem o responsabilitate în plus. Germania are multe de făcut.”

Țările est-europene doresc să fie protejate de vecinul de la Răsărit

În aprilie, Merkel a recunoscut pentru prima dată că au existat „considerente politice” la proiectarea Nord Stream 2, un proiect pe care până atunci l-a descris ca fiind o afacere comercială. Majoritatea țărilor europene de est, vecine cu Rusia, doresc ca Germania să se implice mai mult pentru a le proteja de vecinul de la răsărit.
Permițând Rusiei să vândă gazul direct Germaniei, Ucraina rămâne fără venituri din tranzit. Polonia și Țările Baltice devin mai vulnerabile la prețurile gazelor. „Prețul ar fi o pierdere și mai mare de încredere din partea țărilor baltice, Poloniei și Ucrainei”, a declarat Roderich Kiesewetter, un aliat al cancelarului Merkel din comisia parlamentară pentru afaceri externe.

”Pretențiile rusești au reușit să retragă Germania din solidaritatea occidentală”

„Noi, germanii, spunem că ținerea Occidentului împreună este centrul nostru de gravitate, dar pretențiile rusești au reușit să retragă Germania, cel puțin în ceea ce privește politica energetică, din solidaritate occidentală.” Mulți analiști spun că business-ul Nord Stream 2 este subțire. O altă conductă deja leagă Rusia și Germania pe sub Marea Baltică. Nord Stream 2 va dubla capacitatea, dar cererea viitoare este incertă. Pe de altă parte, industriei germane îi place orice, când e vorba de gaz ieftin. Merkel, partenerii de coaliție social-democrați, vocile conducătoare din Germania solicită o abordare conciliantă față de Rusia, fiind nervoși pe sancțiunile impuse Rusiei. Problema a împărțit clasa politică din Berlin. Discuțiile din coaliția de guvernare au agreat, la începutul acestui an, ca Germania să se angajeze în construcția gazoductului, dar nu au pus nimic în scris. Potrivit Margaretei Assenova, analist la Centrul de Analiză a Politicilor Europene, care critică Nord Stream 2, Rusia poate dubla exporturile de gaze către Europa prin intermediul conductelor ucrainene existente, fără a construi o nouă conductă.

Dar, în ciuda opoziției partenerilor europeni, a Washington-ului și a partidului lui Merkel, Nord Stream 2 continuă. Ambițiile diplomatice ale Germaniei sunt împiedicate de logica de afaceri a proiectului.

Ostpolitik-ul lui Willy Brandt

Rusia are sprijinul puternic al Gazprom-ului, gigantul energetic deținut de statul rus, care are în proprietate consorțiul Nord Stream 2 AG, companie din proiect. Șeful său, Matthias Warnig, este un fost spion est-german, însărcinat cu raportarea afacerilor vest-germane, este considerat unul dintre cei mai formidabili lobbyiști din Berlin. Conducta este una dintre rețelele proiectelor sponsorizate de Kremlin, concepute să evite Ucraina, cea mai mare și mai tulburătoare dintre țările care au aparținut odată Rusiei. Kremlinul mai susține și Turk Stream, care traversează Marea Neagră pentru a ocoli Ucraina de sud. Mulți parlamentari germani consideră că proiectul noii conducte servește intereselor strategice ale Kremlinului. Dar, pentru Gazprom, are sens: tranzitul printr-o țară – cu care Rusia se află într-un război nedeclarat – este riscant și din ce în ce mai puțin fiabil pe măsură ce conductele din Ucraina din perioada sovietică devin tot mai bătrâne. Germania și Uniunea Europeană încearcă să negocieze un acord între Moscova și Kiev pentru a menține tranzitul de gaz prin Ucraina și după ce contractul actual se va termina în 2019. Criticii spun că acest compromis fac consumatorii europeni să plătească o subvenție pentru a menține Ucraina pe linia de plutire. În SPD, simpatia pentru Nord Stream 2 este mare. Gerhard Schroeder, ultimul cancelar promovat de partid, a fost numit în poziții de conducere la companii energetice rusești, după ce a părăsit funcția de Cancelar și îl consideră pe Putin drept prieten apropiat. Pentru mulți dintre semenii lui Schroeder, cooperarea cu Rusia se situează în tradiția „Ostpolitik” -ului eroului lor, cancelarul Willy Brandt, din anii 1970, care a sfidat Washingtonul sceptic pentru a se apropia de Blocul sovietic, văzută acum ca un preludiu pentru încheierea Războiului Rece.

Germanii, cei mai rusofili din întreaga Europă

Generația mai tânără din partid, care critică deseori legăturile lui Schroeder cu Kremlinul, este mai precaută. Germania este legată de Rusia de zeci de ani de cooperare în domeniul alimentării cu energie, dar trebuie să ofere și ceva aliaților occidentali, spun oficialii. În ciuda evidenței, olaborarea cu Rusia se întărește: săptămâna trecută, Merkel a găzduit la Berlin pe ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. El a fost însoțit de șeful corpului de armată rusă, Valery Gerasimov, căruia i s-a impus de către UE interdicția de a mai veni în Europa, după ce Rusia a anexat Crimeea din Ucraina în 2014. Menținerea liniilor deschise către Kremlin este populară în Germania, unde sondajele arată că oamenii sunt mai rusofili decât în aproape orice țară europeană. Din ce în ce mai mult, oficialii se întreabă dacă Germania nu plătește un preț prea ridicat pentru o partidă pierdută.