SUA combat “fake-news” pe rețelele de socializare. România nu face nimic

Facebook a anunțat că a închis peste 600 de grupuri, pagini și conturi identificate drept înșelătoare. Acestea erau folosite pentru răspândirea de propagandă iraniană și rusească în Statele Unite, Marea Britanie, Orientul Mijlociu și America Latină. Deși încercau să pară neutre și imparțiale, conturile închise de Facebook erau operate ori de presa de stat a Iranului, ori de agențiile rusești de informații, a afirmat rețeaua de socializare fondată de Mark Zuckerberg într-un comunicat de presă. Cele mai multe pagini manipulatoare erau legate de o organizație numită “Liberty Front Press.” Facebook a dat și exemple ale conținutului postat de administratorii conturilor închise.

În paralel cu Facebook, Twitter a anunțat că a suspendat 284 de conturi care aveau legături cu mașinăria de propagandă a regimului de la Teheran. Potrivit companiei, acestea erau implicate în campanii de “manipulare coordonată”.

Veștile de la Facebook și Twitter au venit la o zi după ce Microsoft a anunțat că hackeri ruși au vrut să fure date de la două organizații politice, apropiate de Partidul Republican, a scris BBC. Infractorii cibernetici au clonat paginile think-tank-urilor International Republican Institute și Hudson Institute, astfel încât să obțină date personale de la utilizatorii care ar fi accesat site-uri pirat crezând că sunt cele reale. Hackerii erau asociați cu gruparea Fancy Bear, ce era legături cu guvernul rus, a anunțat Microsoft.

“Este clar că democrațiile din jurul lumii sunt sub atac. Entități străine lansează atacuri menite să interfereze în alegeri și să răspândească discordie. Din păcate, Internetul a devenit o cale pentru unele guverne de a fura informații, răspândi dezinformare și să încerce să atace sistemele de vot” – a transmis președinte Microsoft.

30% dintre români cred că site-uri despre care se știe că distribuie dezinformare sunt o sursă credibilă de informații

Dar să revenim la România și la propriile noastre “fake-news”. Potrivit unui raport al think-tank-ului GlobeSec, 30% dintre români cred că site-uri despre care se știe că distribuie dezinformare sunt o sursă credibilă de informații. Suntem campioni detașați în Europa Centrală și de Est. Prin comparație, doar 1% dintre croați și 4% dintre unguri cred același lucru. De asemenea 57% dintre cetățenii România cred că realitatea “reală” diferă de cea prezentată în presa mainstream. Tot același raport GlobeSec ne arată că 51% dintre români caută activ informații despre evenimete politice, dar că 57% nu cred informațiile pe care le primesc din media mainstream.

Ținând cont de aceste date, mai este de mirare că sute de mii de români au apreciat și distribuit o imagine cu un punct de taxare cu 50 de benzi din China, doar că era însoțită de mesajul “Vama Borș/Nădlac, vine diaspora”? Sau că zeci de mii de români au dat “like și share” pozei unui polițist american care agresa o femeie, doar pentru că cel care a postat-o prima dată a spus că în imagine este un jandarm care bate un protestatar în piața Victoriei la 10 august? Nimeni nu știe care a fost originea acestor “fake-news”, nu s-au obosit să verifice veridicitatea informației pe care au văzut-o pe ecranul telefonului, tabletei sau calculatorului de pe birou. Dar pentru că le valida viziunea personală despre evenimente curente, le-au distribuit. Astfel, minciuna cu origini necunoscute a ajuns inclusiv în raportul unui ministru, care a atras atenția asupra informațiilor false. În Statele Unite, rețelele de socializare combat activ conturile care distribuie “fake-news”. De ce aceleași rețele nu fac același lucru și în România, știind vulnerabilitatea mediului online românesc la acestea manipulări?