Tăriceanu susţine că există suficiente probe că mişcările de stradă nu sunt autonome

Alina Maria Bogdan POLITIC Principal

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat luni la reuniunea anuală a diplomaţilor că există suficiente probe care arată că în România mişcările de stradă nu sunt autonome, ci sunt „cutii de rezonanţă ale unor grupări politice ce ocupă de regulă funcţii la vârful statului, dar şi ale unor instituţii de tip special, atât parchete, cât şi servicii”.

Mesajul i-a vizat în special pe cei care activează în zona relațiilor internaționale, fie ei diplomați, specialiști sau jurnaliști:

 

“Niciodată relațiie internaționale nu au fost mai impredictibile, mai anarhice, mai anomice și mai opace ca în momentul de față. Secolul XXI a reintrodus războiul, invazia, agresiunea și dislocările masive de populatie în peisajul cotidian al tuturor continentelor. Începând cu anul 2001, teroarea  a devenit cuvântul cheie în relațiile internaționale. Teroarea exercitată fie de trupe regulate, operand pe teren sau lovind din aer, asupra populațiilor civile în Orientul Mijlociu, în Africa si Asia de Sud Est. Teroare exercitată de trupe neregulate și dispersate, fără uniformă, lucrând din umbră împotriva populației civile din aceleași zone, dar și din toate orașele lumii occidentale.  Teroarea exercitată de unele guverne asupra propriei populații. Rațiunea este neputincioasă astăzi în fața violenței generalizate. Uneori, mai violentă decât un raid aerian, este tăcerea și indiferența noastră.”

 

În această logică de violență și nesiguranță se înscriu și protestele care s-au răspândit pe glob sub denumiri diverse, precum Occupy, Rezist, Indignados și Uniți Salvăm, este de părere Călin Popescu-Tăriceanu. Scopul acestor mișcări de stradă este același:

“Noul populism nu are nevoie de violenţa brutală a gestului atâta timp cât obiectivul mişcărilor de stradă de pe Wall Street până în Piaţa Victoriei este acela de a inspira neîncrederea societăţii în guvernele democratic alese, în reprezentarea politică şi în valorile liberale. Clasa politică a cărei legitimitate este dată de votul universal şi de procedurile parlamentare este prezentată ca fiind global coruptă şi incompetentă. Această patologie a violenţei difuze ce mizează pe generalizarea neîncrederii în instituţiile democratice este prezentă în proporţii diferite în toate societăţile occidentale”

Protestele din România au câteva caracteristici speciale și agravante, a atras atenția președintele Senatului: implicarea serviciilor.

Există deja suficiente probe că în România mişcările de stradă ce au loc cu repetiţie nu sunt mişcări sociale autonome, ele sunt doar cutii de rezonanţă ale unor grupări politice ce ocupă de regulă funcţii la vârful statului, dar şi ale unor instituţii de tip special, atât parchete, cât şi servicii, care de 15 ani au creat pentru România un brand de ţară adoptat fără rezerve sau examinare critică de o parte a societăţii civile şi de presă. Acest brand este – România este o ţară coruptă, clasa politică este coruptă”

Această imagine despre România, care a devenit universal acceptată și necontestată pe arena internațioanală și în capitalele lumii, deoarece vine chiar de la unii lideri de la București, produce efecte mai devastatoare pentru România decât o invazie armată, le-a spus Călin Popescu-Tăriceanu diplomaților români.

Fostul premier a îndemnat politicienii și diplomații deopotrivă să renunțe la câteva metehne deja seculare de la gurile Dunării: capul plecat și pâra la “împărăție”.

Să nu ne facem iluzii, simpla condiţie de aliaţi loiali, disciplinaţi, tăcuţi şi oarecum jenaţi de eticheta pe care o purtăm nu ne aduce recunoaştere. Am convingerea că naţiunea noastră ar putea fi profund europeană şi ca atare eminamente civică, dacă vom abandona practica reciprocă a denunţului, a denunţului la Parchet, la Bruxelles şi la Washington. O naţiune capătă o voce ascultată mai ales atunci când dovedeşte că se conduce după principii. Ca şi acum 100 de ani, numitorul comun al convingerilor, proiectului şi principiilor noastre s-ar cuveni să fie democraţia.

Reuniunea Anuală a Diplomației Române 2018 are ca temă “Diplomația – un pilon al României Centenare”, în contextul în care Marea Unire de acum 100 de ani a fost câștigată atât pe frontul de luptă, cât și la masa tratativelor. La acest eveniment se întrunesc reprezentanții diplomației române și constituie o platformă de dezbatere a priorităților României în contextul evoluțiilor în plan international. Invitat special este ministrul german de Externe, Heiko Maas.

Reuniunea de anul acesta are o importanță aparte deoarece România va trebui să gestioneze în 2019 două evenimente de politică externă foarte delicate și importante: Președinția rotativă a UE și ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.

Loading...
loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Grecia va avea cale ferată de mare viteză Atena-Salonic. România vrea București-Cluj-Napoca
Companiei feroviare grecești TrainOSE pare că îi merge bine după ce a fost cumpărată de ...