Opoziția pregătește Moțiunea de cenzură. ”Pe ce te bazezi?” ar întreba Moromete

A început toamna parlamentară. În locul verilor fierbinți, cu urlete și bătăi cu jandarmii, e de preferată lupta parlamentară. Decât play-off-ul umbrelor, mai bine liga aleșilor. Curat constituțională și de fair-play. Dacă am fi la derby-urile de pe hipodroamele țărilor cu mari competiții de acest gen, am face pariuri. Câte voturi se adună? De la cine? Cum și de ce? Cine vine în loc?
Moțiunea de cenzură este un instrument constituțional, profund democratic, la îndemâna parlamentarilor pentru răsturnarea non-violentă a  guvernului. PMP, PNL și USR au început discuțiile pentru argumentarea cauzei. Simpla declarație a unui lider al opoziției că ”PSD e certat cu legea și trebuie bătut pentru a i se scoate politica din cap” nu e demnă de Camera Lorzilor. Dar în clădirea de pe fostul Deal al Arsenalului s-au auzit cuvinte și mai grele.

Toate ideile politice par a se naște din spuma mării. A fost mai întâi Neptunul CEx-ului PSD, apoi Saturn-ul Școlilor de vară ale PMP și PNL. Deși la doi pași, liderii celor două partide de opoziție, Orban și Băsescu, nu s-au intersectat. În ciuda inițiativei pacifiste a lui Eugen Tomac și a încercării acestuia de a uni opoziția.

„Să spună că e inițiată de Sică Mandolină dacă vor, nu de PMP. Să spuneți că a fost ideea genială a lui Barna și Orban, nu contează. Este momentul moțiunii de cenzură”, reprezintă ironia lui Traian Băsescu, făcută la mare. Numai studiind semantica textului sau lirica duioasă a cuburilor sparte înțelegi că nu există prea multă armonie în tabăra anti-PSD.

Eugen Tomac a recunoscut că a inițiat discuții cu toți liderii partidelor din afara coaliției, inclusiv cu grupurile minorităților care au condamnat recent declarațiile ”primului ministru din umbră”. A purtat dialoguri și cu cei din partidul lui Ponta. Dar nimeni nu i-a dat asigurări că vor și vota Moțiunea. E greu de crezut că oamenii lui Ponta le va da guvernarea celor care l-au trântit.

Să fie Ludovic Orban premier? Nu prea le convine celorlalți să-i umfle poziția și așa șubredă. La Școala de vară de la Neptun a sosit cu Sigartău și cu încă un anonim. Nu pare a mai avea forța, suflul și autoritatea de altădată în partid.

Calculul aritmetic arată că voturile PMP-PNL-USR nu sunt suficiente pentru dărâmarea guvernului Dăncilă. Tomac a recunoscut voalat că ar putea atrage ceva voturi din partea grupului nemulțumiților din PSD, dar care n-ar fi mai mult de 20, iar UDMR acoperă această lipsă, în caz de lepădare de propriul guvern. Din vocea sa am recunoscut neîncrederea în acest câștig de etapă. Doar posibil ca să aștepte și el și Iohannis lasoul cow-boy-ilor din Pădure. Ei fiind singurii care prin șantaj ar putea ciupi ceva, dar nu concludent și decisiv.

Multă lume așteaptă prăbușirea guvernului, mai mult prin trădarea aleșilor PSD decât prin forța opoziției.

Dar cine să vină după căderea guvernului Dăncilă în caz de succes al Moțiunii? Un guvern condus de Mihai Tudose, cel care pare singurul dispus să-și mai joace odată cartea.

Opoziția nu are o formă coagulată de program politic, niciun guvern din umbră. Atunci tot PSD va propune noul premier. Dacă am fi în lumea lui Moromete, am întreba pe Ludovic Orban: ”pe ce te bazezi?”

Păi e o regresie în timp. Înapoi la Tudose?

Calculele de acum dau cu plus în dreptul lui Dăncilă. În caz că se inițiază Moțiunea, opoziția trebuie să știe că e ultimul său cartuș. Altfel, Iohannis va trebui să împartă cu Dăncilă gloria Președinției Române a UE.