Sifonăriile de partid dau semne de gripă

Marius Ghilezan OPINIE POLITIC Principal

Partidele de opoziţie, în lipsa unor aptitudini şi convingeri politice, uzează tot mai des, prin intermediul liderilor săi de instituţia denunţătorului. Ieri, DIICOT a clasat dosarul în care preşedintele PNL, Ludovic Orban, a depus o plângere penală împotriva Vioricăi Dăncilă, pentru înaltă trădare privind adoptarea Memorandumului care viza mutarea Ambasadei României la Tel Aviv.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, dosarul a fost închis deoarece faptele nu există.

Aproape 20 de parlamentari USR au semnat tot vineri un denunţ la Parchetul General împotriva colonelului Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei, pe motiv că acesta a depus în numele instituţiei o plângere penală referitoare la o tentativă de lovitură de stat.

„Orice denunţ trebuie înţeles ca o modalitate de sesizare a organului judiciar, care trebuie să fie aptă să producă probe în continuare. Simpla afirmaţie nu are nicio valoare şi mai ales trimisă anonim, fără date de identitate, fără nimic”, a declarat Lazăr într-un interviu acordat TVR.

Instituţia denunţătorului, un instrument al Binomului

Cel mai elocvent caz al ultimilor ani a fost denunţul Lavinei Stanciu, preşedinte Î.C.C.J., cea care a fixat termenul de judecată pentru casa lui Iohannis după alegerile prezidenţiale, împotriva Marianei Rarinca, pe motiv că i-ar fi cerut 20.000 de de Euro. Victima a stat închisă mai mult de şase luni, iar în cele din urmă s-a demonstrat că fapta nu există.

Dinu Pescariu e un contra-exemplu: cum poţi să nu faci puşcărie dacă îi denunţi pe toţi din dosarul Microsoft.

Instituţia denunţătorului a fost introdusă în Codurile lui Predoiu ca o formă de clemenţă. Cel care îi turna pe ceilalţi din acţiunea de corupţie luau un sfert din pedeapsă.

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat lui Ovidiu Tender cel care a denunţat-o pe Alina Bica, fosta şefă DIICOT. A fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de abuz în serviciu, culmea, între două firme private.

În noul Cod Penal şi de Procedură Penală, denunţătorul nu se va mai putea pronunţa decât în legătură cu fapta din propriul dosar, nu pe cauze colaterale, şi în termen de maximum şase luni.

De la „Unitatea de elită din Ploieşti” a DNA au apărut în spaţiul public mai multe înregistrări pe tema: “toarnă şi scapi.”

O instituţie nu poate fi “penală”

Rămâne de văzut în ce măsură colonelul Cucoş va putea fi tras la răspundere dacă plângerea este depusă în numele instituţiei, având în vedere că articolul 135 din Codul Penal prevede că „(2) Instituţiile publice nu răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în exercitarea unei activităţi ce nu poate face obiectul domeniului privat.”

Ce riscă denunţătorul?

Ludovic Orban nu se află într-o situaţie prea roză, spun specialiştii. El poate fi acuzat de denunţa calomnios.

Potrivit articolului 268 din Codul Penal, „(1) Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

 

 

Loading...
loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
37,5%, încasări mai mari în bugetele asigurărilor sociale
În primele opt luni ale acestui an, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 182,4 ...