Rusia s-a rupt de restul lumii ortodoxe. Credincioșii ruși au devenit schismatici peste noapte
Biserica Ortodoxă Rusă a decis să rupă toate legăturile cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, deoarece Patriarhul Bartolomeu, liderul spiritual al ortodoxiei, va merge mai departe pe drumul acordării autocefaliei bisericii ucrainene.
Astfel, prin decizia Sfântului Sinod de la Moscova, Patriarhia Rusă devine separată de restul lumii ortodoxe. Asta înseamnă că cei 150 de milioane de credincioși, 368 de episcopi, 40.000 de preoți și diaconi care țin de Biserica Ortodoxă Rusă devin oficial schismatici. De asemenea, ierarhii ruși nu vor mai oficia liturghii împreună cu cei ai Patriarhiei de la Constantinopol.
Pași importanți spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainiene
Pentru moment, Patriarhul Ecumenic nu a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe Ucrainene, adică nu a acordat tomos-ul, documentul ecleziastic necesar. Dar a făcut doi pași uriași în această direcție: 1) a anulat un tratat din 1686, prin care Mitropolia Kievului și a întregii Rusii trecea de sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice în jurisdicția Patriarhiei Moscovei și 2) a anulat excomunicarea Patriarhului Filaret, liderul Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Patriarhia Kievului), și a lui Mitropolitului Macarie, șeful Bisericii Ucrainene Ortodoxe Autocefale, ambii sancționați de către Moscova.
Poroșenko, președintele Ucrainei, consideră că Biserica Rusiei este subordonată Kremlinului
Din punctul de vedere al Rusiei, tot ce a făcut Patriarhia Constantinopolului este “ilegal și irelevant din punct de vedere canonic”, a scris Europa Liberă. În replică, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe din Ucraina l-a acuzat pe patriarhul Kiril că ar fi „forțat schisma din sânul Bisericii ortodoxe ucrainiene”, care a avut loc în 1991. După proclamarea independenței Ucrainei și destrămarea Uniunii Sovietice, o parte din parohii s-au alăturat Patriarhului Kievului, care s-a autoproclamat la conducerea Bisericii Ortodoxe independente de Rusia. Majoritatea parohiilor, peste 12 mii, au rămas însă subordonate canonic Moscovei.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a spus că reacția agresivă a Bisericii Rusiei este o dovadă a faptului că instituția religioasă este subordonată politicii Kremlinului și că Ucraina a luat decizia corectă atunci când a decis să facă demersuri pentru separare. Ortodocșii ucraineni trebuie să decidă acum dacă merg în schismă alături de Rusia, sau dacă se vor alătura viitoarei biserici ucrainene autocefale. De asemenea, Patriarhul Filaret și Mitropolitul Macarie trebuie să-și unească bisericile într-un singură, care să primească tomos-ul de la Constantinopol.
Rusia pierde leagănul civilizației creștine
O data cu separarea Ucrainei, Patriarhia Moscovei riscă să piardă 12,000 de parohii, adică o treime din total și, poate mai important, va pierde locul unde s-au creștinat rușii, Kiev. Conflictul dintre Moscova și Constantinopol este, în esență, unul geopolitic. Mulți ortodocși ucraineni resping Biserica Rusă și mai ales pe Patriarhul Kiril, pe care îl văd un susținător al războiului din Donbas în calitatea sa de unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. Peste două treimi dintre ucraineni se declară creștin-ortodocși. Dintre aceștia, aproape jumătate aparțin de Patriarhia Kievului, instituție nerecunoscută oficial până acum de lumea ortodoxă. Nici 13% nu țin biserica ucraineană subordonată Moscovei.
Ideea separării canonice între Kiev și Moscova a luat amploare din cauza anexării Crimeei și războiului din estul Ucrainei. Parlamentul Ucrainei a cerut în aprilie anul acesta Patriarhiei Ecumenice să recunoască autocefalia Patriarhiei Kievului, care se consideră succesoarea Mitropoliei Kievului și întregii Rusii, care a funcționat între 988 și 1686 sub jurisdicția Constantinopolului.