Abuzurile cu „protocoalele SRI” au dispărut din Rezoluţia Parlamentului European

Valentin Borcea POLITIC Principal

Parlamentul European a adoptat astăzi, cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă şi 40 de abţineri, rezoluția privind statul de drept în România. Spre deosebire de Polonia și Ungaria, vizate tot de îngrijorări legate de statul de drept, în cazul țării noastre nu a fost prevăzute sancțiuni precum Articolul 7, “opțiunea nucleară” a tratatelor.

Rezoluția vine să încheie dezbaterea din plenul PE de luna trecută despre statul de drept, la care a participat și premierul Viorica Dăncilă. Discursul de atunci al șefei executivului, care a atins și subiectul serviciilor de informații, se pare să fi avut vreun anume ecou în legislativul de la Strasbourg. Dar pentru condamnarea protocoalelor nu s-a găsit loc în textul Rezoluţiei Parlamentului European, deşi iniţial apăruseră în draft.

“Rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi pretinsa lui ingerinţă în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.”, notează Parlamentul European într-un comunicat.

Totuși, un rol principal au avut criticile legate de respectarea statului de drept și a domniei legii. Textul atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia avertizează asupra impactului noii legislații asupra independenței sistemului judiciar, asupra eficienței şi calității acestuia, inclusiv consecințe negative pentru lupta împotriva corupției.

Modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală – dintre care multe au fost considerate drept neconstituționale de către Curtea Constituțională din România – reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacității de combatere a corupției, infracţiunilor violente şi a criminalității organizate.

Nimic despre protocoale

Protestele din 10 august și regulile noi pentru finanțarea ONG-urilor au fost și ele incluse în rezoluție. Eurodeputații au cerut României să investigheze transparent, impartial și eficient intervenția forțelor de ordine în Piața Victoriei, pe care au numit-o violentă și disproporționată. Iar despre noua legislație legată de ONG-uri, PE a avertizat că ar putea intimida societatea civilă. Nimic despre Protocoalele SRI, care în formula iniţială apăruse o mică referire, constată analiştii.

Maria Grapini a cerut din forul European, reprezentanţilor ţărilor din UE să aplice în statele member ce cer României

Nu am votat rezoluţia pentru că aceasta este o rezoluţie a ipocriziei, nu este o rezoluţie privind statul de drept în România. De ce doreşte Parlamentul European, de ce doresc anumiţi eurodeputaţi, de ce doreşte Comisia să fie pusă ţara mea la colţ?”, a declarat ea.

Ea a spus că România nu vrea să fie ţară de mâna a doua, “pentru că vreţi să ne daţi reţete pe care nu le aplicaţi în ţara dumneavoastră”.

De ce nu exportaţi ceea ce puneţi în rezoluţie la dumneavoastră acasă, de ce intraţi în subsidiaritate, în ce ţară s-a mai amestecat Uniunea Europeană la schimbarea unui şef de instituţie, de ce trebuie să raportăm noi când se schimbă constituţional un şef de instituţie, fie el şi procurorul general? S-a creat o criză, s-a creat o ţară a procurorilor, lăsaţi-ne în pace, vrem să ne apărăm cetăţenii, vrem să se respecte tratatul, noi România nu am încălcat tratatul, în schimb Uniunea Europeană încalcă tratatul şi regulamentul Schengen, nu ne lăsaţi în spaţiul Schengen deşi nu avem garduri, nu avem jurnalişti omorâţi”, a spus eurodeputata din Partidul Puterii Umaniste din România.

Parlamentul European cere realuarea monitorizării anticorupţiei din România, deşi ţara noastră e doar pe locul 9

Cazul României, dar și cele ale Poloniei și Ungariei, ar putea avea efect asupra între Uniuni Europene. Parlamentul solicită Comisiei Europene reluarea monitorizării anuale anti-corupție în toate statele membre şi propune un sistem de indicatori stricți care să măsoare nivelul corupției din fiecare ţară şi să evalueze politicile anti-corupție la nivelul fiecărui stat membru.

Conform Rezoluţiei Parlamentului, este necesar, de asemenea, să existe un proces regulat, sistematic si obiectiv de evaluare a modului în care sunt respectate democrația, drepturile fundamentale şi statul de drept. Plenul PE va vota miercuri, 14 noiembrie, o rezoluţie separată prin care reia apelul referitor la crearea unui mecanism pentru evaluarea anuală a modului în care sunt respectate în toate statele membre valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Loading...
loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
În timp ce Bulgariei i se trece cu vederea amnistia generală, Comisia Europeană loveşte România cu barosul MCV
În paralele cu rezoluția PE privind statul de drept din România, Comisia Europeană a publicat ...