Biserica Ortodoxă Română a făcut spitale, înainte de catedrală

Valentin Borcea ACTUALITATE Principal

Sloganul “vrem spitale, nu catedrale” a devenit unul comun în ultimii ani, mai ales în rândul celor care protestează adesea în piețe. Aceștia acuză statul român că dă bani Bisericii pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului, în loc să-i investească în construcția de drumuri, spitale, școli, creșe, grădinițe și altele.

Catedrala Naţională a costat 4 Euro pe cap de locuitor

Potrivit Patriarhiei Române, costurile de până acum ale Catedralei Naționale au fost de 110 milioane de euro, dintre care circa 80 de milioane au venit de la stat. Împărțită această sumă la populația României, 20 de milioane de oameni, vine 4 euro pe cap de locuitor, așta pentru șapte ani de construcție. Costul anual pe cap de locuitor este de circa 60 de eurocenți, adică nici trei lei.

În apropierea noii catedrale este prevăzută construirea unui centru de diagnostic şi tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la Bucureşti să fie consultaţi gratuit, să se stabilească diagnosticul lor, iar celor care au nevoie de îngrijiri imediate să li se ofere, a spus Patriarhul Daniel în 2012, citat de Basilica.ro

Aceeași sursă a făcut și o listă a instituțiilor medicale din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Sunt aproape 50.

  • Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” din Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
  • Centrul medical „Sfântul Spiridon Vechi”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
  • Cabinet stomatologic „Sfântul Pantelimon”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
  • Centrul socio-medical „Sf. Mare Mucenic Mina” – Parohia Tătărani din Arhiepiscopia Bucureştilor;
  • Centrul socio-medical „Sfântul Dorotei”, Mănăstirea Turnu – Arhiepiscopia Bucureştilor;
  • Cabinetul medical „Sf. Cosma şi Damian”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
  • Policlinica Providența, Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;
  • Spitalul Providența Iaşi, – Arhiepiscopia Iaşilor;
  • Centrul de recuperare şi îngrijire medicală „Sfânta Ana”,  Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;
  • Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, Cluj – Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
  • Policlinica fără plată „Sf. Pantelimon” – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
  • Cabinetul medico-social „Sfinţii Apostoli Andrei, Petru şi Pavel”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
  • Serviciul Medical de Îngrijiri la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
  • „Centrul de Recuperare Psiho-Neuro-Motorie pentru Copiii cu Handicap „Sf Irina”, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
  • Centrul de Recuperare Neuromotorie de tip ambulatoriu pentru adulţi, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
  • Serviciul de Îngrijiri Paliative la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
  • Serviciul de Îngrijiri socio-medicale la domiciliu „Sfântul Vasile cel Mare”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
  • Centrul Social al Parohiei “Tractorul I”, Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;
  • Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de Tip Ambulator – Arhiepiscopia Sibiului;
  • Centrul de Îngrijire si Asistență Socială la Domiciliu, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;
  • Cabinetul Medical de Medicină de Familie ,,Christiana”, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;
  • „Centrul de îngrijiri social-medicale la domiciliul pacienţilor cu boli incurabile”, Protopopiatul Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;
  • Cabinetul „Sf. Nicolae”, Brăila – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
  • Cabinetul „Sf. Spiridon şi Sf. Irina”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
  • Aşezământul Eparhial „Sf. Mc. Pantelimon” – Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;
  • Centrul Medical „Sf. Doctori fără de arginți Cosma şi Damian”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
  • Cabinetul „Acoperământul Maicii Domnului”, Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;
  • Cabinet medical – Parohia “Sfinții Împărați” Ireasca, com. Gohor, jud. Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
  • Cabinetele medicale „Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;
  • Cabinetul Stomatologic „Sf. Nicolae”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;
  • Dispensarul medical „Sf. M. Mc Pantelimon”, sat. Zimbru – Arhiepiscopia Aradului;
  • Cabinet stomatologic la Mănăstirea Dumbrava, com. Unirea, jud. Alba – Arhiepiscopia Alba Iulia;
  • Centru social-medical rezidential vârstnici de la Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Unitatea de îngrijire la domiciliu vârstnici, Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Cabinet stomatologic, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Cabinetul Medicina de familie „Sfântul Ierarh Luca al Crimeii”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Centru de permanență medicală, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Cabinet de protezare auditivă, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Cabinet de consiliere psihologică, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Cabinet de logopedie „Zambetul sunetului” Sf. Proroci Moise şi Aaron”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Servicii stomatologice – un sprijin pentru bătrâni și copii ce provin din medii defavorizate, municipiul Roman –Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Cabinet socio-medical stomatologic „Sf. Luca al Crimeii”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Centrul de recuperare neuro-motorie „Sf. Vasile cel Mare”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
  • Cabinetul medical Sf. Ioan Rusu – Episcopia Giurgiului ;
  • Centrul medico social „Sf. Ierarh Nectarie” – Episcopia Devei şi Hunedoarei.

Biserica Ortodoxă a construit primele bolniţe, încă din anul 1310

De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a sprijinit actul medical. Primele centre spitalicești au apărut prin grija clerului. Astfel, în vechime, pe lângă biserici şi mănăstiri au fost construite diferite aşezăminte sociale destinate ajutorării bolnavilor, instituţii ce purtau numele de bolniţe. Bolniţa de la schitul Jgheabul (cca. 1310) şi bolniţa lui Anastasie Crimca, în Moldova, sunt cele mai vechi astfel de aşezăminte de pe teritoriul ţării noastre.

 

 

 

 

Loading...
loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Regina Maria va avea o statuie în orașul natal din Marea Britanie
Orașul Ashford, din comitatul Kent, va avea luna viitoare o statuia a Reginei Maria a ...