Marile descoperiri ale anului 2018: de la neutrinii căzuţi pe pământ, la deşeurile de plastic din gheaţa artică
Anul 2018 a oferit o multitudine de descoperiri importante pentru cei interesaţi de știință și mediu. De la avertizările oamenilor de știință privind schimbările climaterice care ar putea mări temperaturile cu 1,5 grade C, până la descoperirea unui lac de apă de 20 km pe Marte, toate au făcut ca anul 2018 să fie un an memorabil.
Iată o scurtă descriere a unor povești care au atras atenția din 2018, potrivit BBC:
Milioane de case pot fi înghiţite de oceane şi de mări
O creștere a temperaturilor globale de 2C până la sfârșitul acestui secol este considerată de oamenii de ştiinţă drept o poartă de acces pentru schimbările climatice periculoase. În luna octombrie, oamenii de știință din domeniul climei au lansat un raport major care detaliază care sunt motivele creșterii temperaturii de pe glob. Acest lucru ar determina milioane de oameni să-și piardă casele în urma creşterii nivelurilor mărilor, mai multe specii expuse riscului de dispariție și o mărire a numărului de persoane care se confruntă cu deficit de apă.
Raportul nu le-a spus guvernelor ce să facă, dar a stabilit o serie de abordări, inclusiv reducerea substanțială a emisiilor de gaze cu efect de seră, o tranziție rapidă către energia regenerabilă, schimbarea stilului de viață și a dietelor.
Dickinsonia, o formă fosilă de viaţă, care ar putea fi strămoşul animalelor
Pe planetă sunt peste un milion de specii de animale. De la balena albastră oceanică până la viermii de sub picioarele noastre, toate au avut un strămoş comun, unicelular, acest strămoş fiind învăluit până acum în mister. În căutarea celei mai timpurii vietăţi, o atenție deosebită s-a acordat unui grup de forme enigmatice de viață – cunoscută sub numele de „biota de Ediacaran” – de acum mai bine de 500 de milioane de ani. Acesta a fost unul dintre primele organisme complexe care a apărut pe Pământ. Dar poziția lor pe arborele vieții este dificil de descifrat. Aceste creaturi curioase au fost clasificate ca licheni, fungi și chiar la o distanţă de jumătate de casă între plante și animale.
În septembrie, oamenii de știință au reușit să extragă molecule de colesterol dintr-o formă de viață fosilizată Ediacaran numită Dickinsonia, care semăna cu o meduză.
Colesterolul este unul dintre marcajele moleculare ale vieții animale, demonstrând în mod clar faptul că animalele din fauna Ediacaran erau animale.
Neutrinii, particulele sub-atomice, nu lovesc niciun atom într-un an lumină de călătorie intergalactică
Baza de cercetare “IceCube” din Antarctica cercetează de şase ani im grup de meutrini, particule de energie ultra-înaltă, care părea extrem de miraculoase. Anul acesta, un grup de oameni de ştiinţă a cercetat un buchet de raze şi a stabilit că acestea provin din Galaxia Blazar.
Pentru prima oară, cercetătorii au căzut de acord că neutrinii provin din cer. Ei pot străbate un an lumină (circa zece trilioane de kilometri) fără a atinge un singur atom. Particulele sub-atomice se mişcă liber în univers fără a interacţiona între ele.
Descoperirea unui lac de 20 km pe Marte
În luna iulie, o echipă de oameni de știință a prezentat publicului descoperirea unui lac de 20 km, așezat sub calota de gheață sudică a planetei Marte.”Nu suntem mai aproape de descoperirea vieții pe Marte”, a declarat Manish Patel, de la Open University din Marea Britanie, „dar această descoperire ne indică locul unde să ne uităm pe Marte”.
Datele provenite de la nava spațiale Chandrayaan-1 din India sugerează prezența masivelor de gheață la polul nordic și sudic. Această apă străveche ar putea fi accesibilă ca o resursă pentru viitoarele misiuni umane pe Lună.
Vechii locuitori ai Marii Britanii au fost aproape complet înlocuiți în urma unei migrații în masă de pe continent cu aproximativ 4500 de ani în urmă, relevă un studiu al cercetătorilor englezi care au studiat ADN-ul unor schelete foarte vechi din jurul Stonehange.
Britanicii au ridicat în epoca neolitică ansambul monumental de la Stonehenge, când au apărut noii veniți, cunoscuți sub denumirea de Beaker. 90% din zestrea genetică britanică a fost modificată în doar câteva sute de ani. De ce s-a întâmplat acest lucru este necunoscut. Dar boala, foametea și conflictele reprezintă potențiali factori de risc.
Într-un alt studiu lansat în 2018, cercetătorii au arătat că fragmente osoase de 50.000 de ani din Rusia aparțineau unei persoane care era jumătate din Denisovan și jumătate din Neanderthal.
Denisovenii și neandertalii erau specii distincte de oameni care locuiau în Eurasia înainte ca specia noastră – Homo sapiens – să apară din Africa.
Răcirea planetei, după o ciocnire cu un asteroid gigant
În noiembrie, oamenii de știință au identificat un crater de 31 de km sub ghețarul Groenlandei, după o investigaţie radar a regiunii. Acesta s-ar fi produs între circa 12.000 şi trei milioane de ani în urmă ca urmare a unui impact puternic cu un asteroid de fier cu o lățimea de 1,5 km. Aceştia consideră că fumul şi particulele răspândite în stratul de ozon nu au permis razelor soarelui să pătrundă mult timp.
Cercetătorii au făcut o posibilă conexiune între răcirea bruscă a pământului şi izbitura globului de asteroid.Dacă lucrările ulterioare confirmă că vârsta craterului se apropie de limita inferioară a intervalului de vârstă, ar putea reaprinde interesul pentru această dezbatere veche.
Precursorul lui Homo Sapiens n-are urmaşi
Există multiple dovezi care sugerează că strămoșii celor mai mulți oameni care trăiesc în afara Africii au părăsit continentul negru într-o singură migrație cu 60.000 de ani în urmă. Dar există şi alte probe, conform cărora precursorii oamenilor moderni (Homo sapiens) au venit din afară africană înainte de acest eveniment.În ianuarie, oamenii de știință au prezentat publicului maxilarul unui om modern care a murit în Israel cu 185.000 de ani în urmă, sosit în Euroasia cu zeci de mii de ani mai devreme decât s-a crezut până în prezent. Aceștia par să fi trăit alături de alte specii umane, cum ar fi neandertalienii și denisovenii. Dar rămâne un mister pentru motivul că semnăturile lor genetice nu sunt păstrate în oamenii vii de azi.
Se pot aduce roci marţiene pe pământ dar nu există instrumente disponibile de cercetare
Agenţiile spaţiale europene şi americane au semnat o scrisoare de intenţie pentru „o călătorie comună dus-întors” pe o altă planetă, pentru transportul pe pământ al unor roci de pe Marte.
Misiunile americane din ultimele decenii au contribuit enorm la înțelegerea planului de cercetare în situ, însă există constrângeri masive în ceea ce privește experimentele care se pot potrivi unui volum util destinat transportului materialelor de pe Marte.
Instrumentele ştiinţifice disponibile în laboratoarele tereste nu pot studia rocile şi solul marţian.
Deşeuri de plastic, descoperite în gheaţa artică după topire
Deșeurile din plastic sunt din ce în ce mai răspândite în viața noastră de zi cu zi, iar acest lucru se extinde și la apa noastră de băut.
Cercetările organizației „Orb Media” a găsit o medie de 10 particule de plastic pe litru în mărcile importante de apă îmbuteliată.
În cea mai mare investigație de acest fel, au fost examinate 250 de sticle cumpărate în nouă țări diferite. Aproape toate acestea conțineau mici particule de plastic.
În acest an, cercetătorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la concentrațiile mari de materiale plastice găsite în gheața marină din Arctica.
Numărul de particule în doar un litru de gheaţă de Arctica topită s-a dovedit a fi mai mare decât în oceanul deschis.
Oamenii de știință au declarat că este nevoie de mai multe cercetări în ceea ce privește efectele plasticului asupra zooplanctonului, nevertebratelor, peștilor, păsărilor marine și mamiferelor.