DOSAR EUROPA | Documentele adoptate de Consiliul UE

Consiliul UE negociază și adoptă nu doar acte juridice, ci și documente, cum ar fi concluzii, rezoluții și declarații, care nu sunt destinate să producă efecte juridice. Consiliul folosește aceste documente pentru a exprima o poziție politică cu privire la un subiect legat de domeniile de activitate ale UE. Aceste tipuri de documente stabilesc doar angajamente sau poziții politice – nu sunt prevăzute în tratate. Prin urmare, ele nu au forță juridică obligatorie.

Alte instituții ale UE au modalități similare de a-și exprima poziția. De exemplu, Comisia publică cărți verzi pentru a promova dezbaterile pe teme la nivelul UE. O carte verde invită organizațiile sau persoanele relevante să discute propunerile Comisiei, care mai târziu ar putea deveni acte legislative. Parlamentul poate, de asemenea, să redacteze rezoluții și recomandări referitoare la chestiuni din sfera de competență a UE.

Concluzii și rezoluții 

Concluziile Consiliului sunt adoptate după o dezbatere în cadrul unei reuniuni a Consiliului. Acestea pot conține o poziție politică cu privire la un anumit subiect. Este important să se facă distincția între concluziile Consiliului și concluziile Președinției. Concluziile Consiliului sunt emise de Consiliu, în vreme ce concluziile Președinției exprimă doar poziția Președinției și nu angajează Consiliul.

Rezoluțiile Consiliului stabilesc, în mod obișnuit, activitățile viitoare prevăzute în cadrul unui anumit domeniu de politică. Acestea nu produc efecte juridice, dar pot invita Comisia să prezinte o propunere sau să ia măsuri ulterioare. În cazul în care rezoluția se referă la un domeniu care nu intră pe deplin în sfera de competență a UE, aceasta ia forma unei „rezoluții a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre”.

Principalele tipuri de concluzii și de rezoluții adoptate de către Consiliu 

Concluziile și rezoluțiile sunt utilizate în scopuri diferite, cum ar fi:

• pentru a invita un stat membru sau o altă instituție a UE să ia măsuri cu privire la un aspect specific. Aceste concluzii sunt adoptate adesea în domenii în care UE are competența de a sprijini, de a coordona și de a completa, de exemplu în domeniul sănătății sau al culturii.
• pentru a solicita Comisiei să pregătească o propunere referitoare la o anumită temă. Acest lucru este prevăzut la articolul 241 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
• pentru a coordona acțiunile statelor membre. Aceste concluzii sunt folosite în cazurile în care Consiliul realizează un obiectiv de politică printr-un proces de coordonare fără caracter obligatoriu. În aceste situații, concluziile sau rezoluțiile sunt elaborate pentru a stabili obiective sau pentru a evalua progresele înregistrate.
• pentru a preciza, în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) a UE, poziția UE cu privire la un anumit eveniment sau la o anumită țară. Acestea exprimă o poziție politică sau evaluează un eveniment internațional în numele UE.
• pentru a stabili o poziție coordonată între UE și statele sale membre în cadrul organizațiilor internaționale. De exemplu, Consiliul poate elabora concluzii în vederea participării UE în cadrul forurilor internaționale.
• pentru a formula observații și posibile soluții la problemele identificate în rapoartele speciale ale Curții de Conturi.