ȘEFUL NATO: ROMÂNIA, UN ALIAT VALOROS DE 15 ANI

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a primit-o la sediul Alianței din Bruxelles pe șefa guvernului de la București, Viorica Dăncilă. Cu acest prilej, șeful NATO a amintit că România împlinește în 2019, 15 ani de la aderare și a vorbit despre rolul crucial pe care țara noastră în are în cadrul organizației.

Trupele trimise în Afganistan și găzduierea scutului antirachetă, puncte pozitive

„România a fost până acum un aliat dârz și foarte valoros. Calitatea de membru a fost importantă atât pentru NATO, cât și pentru România. Ați contribuit la apărarea comună în diferite moduri iar contribuțiile voastre ne-am făcut pe toți mai puternici și mai siguri. Soldații români sunt parte a misiunii NATO de instruire din Afganistan și ajută la stabilizarea țării. Ați contribuit la stabilitatea din Balcanii de Vest prin soldații din misiunea KFOR.

În Europa, România este în cadrul grupului de luptă multinațional din Polonia. România joacă și un rol crucial în securitatea din regiunea Mării Negre, inclusiv prin brigada multinațională de la Craiova, condusă de români, prin misiunile de poliție aeriană și prin forța navală puternică. De asemenea, România găzduieste o bază a Sistemului NATO de Apărare Antirachetă, la Deveselu. Acest lucru ajută la protejarea Europei de rachete venite din afara spațiului euro-atlantic. Vă mulțumesc pentru tot ce face România ca să ne facă pe toți să fim mai în siguranță” a spus Jens Stoltenberg, făcând un scurt sumar al implicării României în Alianță.

Premierul României, Viorica Dăncilă, și Secretarul-General al NATO, Jens Stoltenberg

Viorica Dăncilă a omagiat soldații români căzuți în misiuni NATO

Secretarul general al NATO a lăudat și planurile României, în calitate de deținătoare a președinției rotative a UE, de întărire a cooperării dintre UE și NATO. Oficialul a spus că cele două organizații colaborează mai strâns ca niciodată, mai ales în domeniile mobilității miliare, a securității maritime și a amenințărilor cibernetice și hibride. De asemena, Jens Stoltenberg a lăudat și intenția României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare anul acesta și de a moderniza armata în următoriul deceniu.

La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a spus că România susține o Alianță puternică și o întărire a relațiilor transatlantice, despre care a spus că sunt cruciale pentru securitatea euroatlantică. “Sacrificiul soldaților români, pe care vreau să-i omagiez pe această cale, reprezintă dovada supremă a angajamentelor luate în cadrul NATO” i-a spus șefa Guvernului de la București lui Jens Stoltenberg.

Provocările comune trebuie combătute împreună, a susținut premierul României

Viorica Dăncilă a spus că acțiunile UE în domeniul politicilor de securitate ar trebuie să vină în completarea celor ale NATO, astfel încât să nu existe suprapuneri. Premierul României a dus “coeziunea”, ideea principală a președinției române a Consiliului UE, și la alianța nord-atlantică. “Suntem confruntați cu provocări comune, precum atacuri hibride, inclusiv în domeniul securității cibernetice, și utilizarea dezinformării and și știrilor false astfel încât să fie create tensiuni și neîncredere. Trebuie să confruntăm asemenea provocări împreună” a transmis Viorica Dăncilă de la sediul NATO.

Vizita Vioricăi Dăncilă la NATO, subiect de #fakenews

Chiar acest discurs al premierului a fost ținta unor dezinformări făcute de o parte a presei române, probabil din prostie, nu din strategie. Unele publicații au scris, chiar și pe “breaking news”, că Viorica Dăncilă “descurajează NATO în ansamblul său”. O declarație periculoasă dacă ar fi fost adevărată. Doar că nu a fost. Viorică Dăncilă a spus “consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței în ansamblul său rămâne o prioritate”. Doar că unii jurnaliști, chiar și de la presa cu “pretenții” au văzut “descurajarea” lângă “alianță” și au sărit să acuze că NATO este atacat de guvernul de la București. Nu au înțeles că “postura de apărare și descurajare” este o sintagma perfect validă în limbajul NATO și este folosită inclusiv în tratate, fiind totatul măsurilor luate pentru a convinge adversarii să nu atace (descurajare) sau cum să respingă atacul dacă are loc (apărare). După câteva ore și zeci de mii de like-uri, distribuiri și injurii lansate la adresa premierului, titlurile greșite au dispărut, dar fără să se atragă atenția cititorilor că cele inițiale au fost greșite. Ziariștii care au făcut această eroare pot să spună despre ei ce spun de obicei despre Viorica Dăncilă.