De ce e disperată Rusia lui Putin?

Valentin Borcea ANALIZE INTERNATIONAL
Transmite:

Scutul defensiv, o mare ofensă

Dar de ce un sistem defensiv a provocat așa mare neliniște la Moscova? Chiar la Summitul NATO de la Chicago din 2012, unde s-a declarat o capacitate operațională provizorie a scutului antirachetă, liderii alianței au afirmat clar că ”apărarea antirachetă a NATO nu este orientată către Rusia și nici nu are capacitatea să submineze forța strategică de descurajare a Rusiei. Alianța, în spiritul reciprocității, transparenței și increderii reciproce, va încerca să coopereze activ cu Rusia în domeniul apărării antirachetă”

Liderii ruși, în frunte cu Vladimir Putin, sunt convinși că activarea sistemului de apărare antirachetă va face întreg arsenalul nuclear al Rusiei complet inutil, în cazul în care va fi nevoie de el pentru apărarea teritoriului. Dovadă că Rusia este încă resemnată că a pierdut Războiul Rece și că un atac către Vest este încă discutat.

Rusia se teme ca nu cumva arsenalul său nuclear să devină inutil

Moscova este de părere că scutul antirachetă face conceptul MAD (Mutual Assurred Destruction), care a stat la baza Războiului Rece dintre SUA și URSS, imposibil de a fi pus în practică. Mai mult, Rusia și-ar pierde capacitatea de proiecție a puterii pe care i-o dau rachetele nucleare și, de asemenea, pierde unul dintre elementele care stau la baza aspirațiilor sale de mare putere.

În același timp, armele nucleare ale NATO ar putea fi ascunse în spatele scutului antirachetă de unde ar putea să lovească nestingherite ținte din Rusia. În săptămâna de dinaintea summitului de la Chicago din 2012, agenția de presă rusă RIA Novosti a transmis o declarație a Șefului Statului-Major Rus, Nikolai Makarov, în care spunea că rachete balistice Iskander-M, cu rază medie de acțiune, vor fi desfășurate în regiunea Kaliningrad, de la Marea Baltică.

Moscova încă vorbește despre un atac nuclear preventiv

Rachetele ar putea fi capabile să atace elementele scutului amplasate în bazele din Polonia, țară cu care Rusia, prin Kaliningrad, are graniță. Dar, oficialul rus a declarat că decizia de a aduce rachete balistice în ceea ce practic este curtea din spate a NATO, este doar una politică iar această decizie va fi luată doar în cazul în care scutul antirachetă va fi un pericol real pentru rachetele rusești.

NATO respinge categoric ideile Rusiei. Pe lângă invitațiile la dialog adresate Moscovei, oficialii Alianței spun că scutul antirachetă nu este singur o forță de descurajare suficientă, este menit să complementeze armele nucleare. Scutul a fost creat din cauza noilor riscuri apărute în afara spațiului euro-atlantic și este menit să ingreuneze planurile adversarilor, să reducă pagubele și să ofere timp pentru gândire în cazuri de criză. NATO este conștientă că capabilitățile antirachetă nu sunt complet eficiente și că își pierd din eficiență cu timpul și că trebuie să fie integrate în același sistem de comandă cu forțele convenționale și cele nucleare.

NATO a vrut Rusia ca partener, Moscova a spus „niet”

Retincența Rusiei de a accepta garanțiile NATO legate de scutul antirachetă din Europa se poate explica făcând un apel la istorie. Rusia încearcă să revină la ideologia de superputere și se folosește de pretextul scutului antirachetă și a capabilității de nuclear deterrence. În timp ce obiectivul suprem al Uniunii Sovietice era să schimbe lumea după modelul comunist, Rusia pare din ce în ce mai mult să reprezinte, la nivel global, doar interes național prost înțeles, mai ales în disputa cu fostul adversar geopolitic.

Rusia și NATO, joc cu sumă zero?

Rusia a pierdut o porțiune însemnată din teritoriul și resursele sovietice și jumătate din populația URSS, iar partea care a rămas nu este prea nerăbdătoare să intre într-o competiție politică. În ierarhia globală, țara a căzut de pe locul al doilea, pe cel de-al zecelea. Dar elita moscovită continuă să vorbească de o misiune globală și de o filozofie rusească, care, în mod tradițional, pot fi implementate doar în competiție cu o altă superputere (Statele Unite sau Occidentul). Deși nu o spun direct, liderii ruși văd relația cu Vestul drept un joc cu sumă zero, adică cineva trebuie neapărat să piardă.

Aceeași gândire era și în epoca sovietică. În același timp, actualii lideri știu că Rusia nu are puterea, resursele și nici un impuls special ca să atingă nivelul de superputere și să concureze cu Statele Unite pe toată planeta. De fapt, ambițiile Rusiei cresc doar atunci când Moscova încearcă să demonstreze că nu este mulțumită cu politica dusă de Vest, care refuză să recunoască Rusia ca un partener legal și de încredere.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Angela Merkel a sunat-o pe Viorica Dăncilă. Vezi ce i-a cerut?
Zi decisivă în Consiliul Uniunii Europene pentru interesele Rusiei în Europa. Germania, principalul său susţinător, ...