Este IOHANNIS controlat de serviciile secrete germane şi ruseşti?

BERLINUL şi Moscova sunt interesate să blocheze exploatarea gazelor din MAREA Neagră

Dar, peisajul energetic din centrul și estul Europei este mai complex. Austria vrea să blocheze exploatarea gazelor din Marea Neagră sub actuala lege a offshore votată de Parlamentul României. Legea impune companiilor petroliere să tranzacţioneze pe bursa din România cel puţin jumătate din gazele extrase din Marea Neagră, şi stabileşte un nou sistem de taxare. Pe lângă redevenţa petrolieră de acum (până la 13% din preţ, legea mai impune şi o suprataxă aplicată pe veniturile obţinute de companii din vânzarea gazului, cu praguri diferite, în funcţie de preţul de piaţă al gazului). OMV-ul, care are în spate și bani rusești, este principala companie care se simte profund amenințată de legea offshore. OMV-ul a fost lovit și de sancțiunile americane împotriva Rusiei, din cauza anexării Crimeei de către Moscova, pentru că majoritar în companie este capitalul rusesc, nu cel austriac. Totodată, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz cere ca ţara sa să sprijine proiectul Nord Stream 2,  conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania.  Berlinul și Moscova au interesul să blocheze exploatarea gazelor din Marea Neagră  pentru a nu concura distribuția de gaze prin gazoductului Nord Stream-2.

Americanii sunt interesaţi de gazul din Marea Neagră

Unele state membre UE din centrul și estul Europei, în special  Polonia şi țările Baltice au avertizat că gazoductul submarin Nord Stream 2 mărește dependenţa Germaniei (și implicit a UE) față de Moscova. Analiștii americani au atras atenția cu ani în urmă asupra acestui risc de securitate pentru Europa. Debutul exploatării platformei continentale a Mări Negre este anul 2019. Companiile americane implicate sunt  Black Sea Oil & Gas, care are în spate fondul de investiţii Carlyle, iar din 2020 consorţiul ExxonMobil – Petrom.

BRUA – un câştig pentru statul român

Exploatarea depozitelor de gaz din Marea Neagră de către americani lovește direct în interesele energetice și economice ale Austriei, Germaniei și Rusiei. Mai mult, odată demarat acest proiect România, practic aproape total independentă energetic, va reuși nu doar să acopere acea mică porțiie de  un miliard de metri cubi de gaz natural pe care îl mai cumpărăm de la ruși ( în lunile de iarnă, când crește consumul intern), dar va reuși să fie un exportator de gaze naturale. Gazoductele venind direct de la viitoarea exploatare americană din Marea Neagră  vor putea  alimenta, cu beneficii pentru bugetul satului român, conducta paneuropeană BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria).

Alternativă la gazele ruseşti

Gazele de la Marea Neagră vor tranzita România  spre nordul țării, de unde vor fi  distribuie spre Ungaria şi, de acolo, mai departe către Vestul Europei.  Acesta este obiectivul comercial, dar și strategic, al firmelor americane care vor exploata gaze din Marea Neagră.  Bruxelles-ul a finanțat compania Transgaz cu  180 milioane euro de la UE, astfel ca gazele naturale exploatate de pe platforma continentală românească să devină o sursă alternativă de aprovizionare la gazele din Rusia. România, împreună cu companiile americane, va putea deveni furnizor de gaze naturale către Europa.

Cu Nord Stream ll, Ucraina poate pierde aproape 2 miliarde de dolari

Miza nu este doar una comercială (concurența pe piața energiei în Europa), ci și geopolitică. Acum Rusia poate întrerupe oricând livrările de gaze către Ucraina pentru a exercita presiuni asupra Kievului. Ucraina realizează anual aproximativ 2 miliarde de dolari (1,7 euro) pe taxele de tranzit pe gaz rusesc către Europa,  acești bani devenind o sursă esențială de venit pentru bugetul statului ucrainean. Cu Nord Stream 2 rușii și germanii vor lovi energetic Ucraina. Livrarea de gaze extrase de pe platforma continentală românească ar putea deservi Ucraina, ajutând-o să nu mai depindă de robinetul rusesc.