Traian Vuia: 113 ani de la primul zbor autopropulsat din lume

La 18 martie 1906, românul Traian Vuia deschidea aripile aeronauticii moderne în Franța, la Montesson. Aparatul său Vuia I se ridica de la sol, realizând primul zbor autonom cu mijloace de propulsie proprie.

Născut pe 17 august 1872 în Banat, la Surducu Mic, localitate care îi poartă astăzi numele, Traian Vuia nu a putut urma decât un an de studii la Politehnica din Budapesta, din cauza lipsei de bani. A reuşit să termine, însă, studiile în domeniul ştiinţelor juridice şi a practicat avocatura, pentru a-şi putea asigura mijloacele de trai. Nu a avut bani nici pentru construcţia primului său aparat de zbor, dar cu toate astea, la 18 martie 1906 Vuia a realizat la Montesson primul zbor autopropulsat din lume, fără catapulte sau alte mijloace exterioare, cu un aparat mai greu decât aerul.

Schița avionului-automobil a fost realizată de Vuia încă din timpul studenţiei, iar în februarie 1903, inventatorul prezenta în faţa Academiei de Ştiinţe pariziene „Proiectul aeroplanului-automobil”. Ca orice idee care depăşeşte timpul său, proiectul lui Vuia a fost primit cu scepticism, iar Academia îl respinge cu motivaţia că ar fi prea utopic: „problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât un vis„.

Totuşi, inginerul român şi-a brevetat în acelaşi an avionul-automobil şi, bazându-se pe cunoştinţele sale de mecanică şi termodinamică, a început construcţia aparatului de zbor şi a motorului, modificând radical un motor de tip Serpollet, pe care l-a făcut să funcţioneze cu acid carbonic.

Vuia I era un aparat de zbor cu aspectul unui liliac, cu aripi repliabile ca o umbrelă, realizat dintr-un cadru de ţevi de oţel, cu aripi de pânză, bombate. Motorul avea 20 CP, o singură elice cu diametrul de 2,2 m iar trenul de aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri. În total, cântărea aproximativ 250 kg.

Şi alţii zburaseră până la Vuia, dar pentru decolare utilizaseră diferite mijloace, precum catapultarea sau tracţiunea cu alte vehicule. Aşa a fost şi în cazul fraţilor Wright, care se folosiseră de şine pentru lansarea maşinii lor de zbor, ei fiind înregistraţi drept primii care au întreprins un zbor cu un aparat mai greu decât aerul.

După ce avionul și-a reparat şi modificat aparatul, Traian Vuia a mai facut două zboruri, în 12 şi 19 august 1906. Cu un motor de tip Antoinette şi o serie de modificări, aparatulVuia 1 s-a transformat în Vuia 2, brevetat de Traian Vuia în 1907, în Belgia. Acest aparat avea performanţe mult sporite, astfel că, în 1907, el avea să zboare pe o distanţă de 70 de metri, la o înălţime variabilă. Mai mult: preocupat de problema realizării unui motor performant, Traian Vuia a reuşit, în 1925, o invenţie care se va bucura de o îndelungată utilizare: generatorul de aburi cu combustie internă şi ardere catalitică.

În afara preocupărilor tehnice, Traian Vuia s-a dovedit şi un patriot înflăcărat, militând pentru cauza românească atât în timpul primului, cât şi al celui de-al Doilea Război Mondial. La 27 mai 1946 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, stingându-se din viaţă patru ani mai târziu, pe 3 septembrie 1950, la Bucureşti.