Orban va putea compune o majoritate lejeră doar cu sprijinul PSD

Preşedintele Klaus Iohannis a invitat partidele parlamentare la Cotroceni pentru consultări.  Articolul 103, paragraf 1, din Constituţie prevede că preşedintele poate desemna un candidat pentru funcţia de prim ministru şi dacă acesta nu prezintă un scenariu privind realizarea unei majorităţi parlamentare.

Partidul Naţional Liberal, împreună cu Uniunea Salvaţi România, adună 135 de voturi în Parlament.

Întrebarea care se pune e de unde reuşeşte primul ministru desemnat, mai mult ca probabil LUDOVIC ORBAN, să mai atragă încă 98 de voturi, pentru ca în zece zile să poată fi investit de partea Parlamentului.

Citeşte şi: ALERTĂ / Telefonul lui Birchall trimite mesaje trăsnite

Voturile de la moţiune nu sunt aceleaşi cu cele de la investirea unui nou guvern.

Se fac cât mai multe scenarii.

1. Prima variantă ar fi cea a unui Guvern minoritar format în jurul PNL, susţinut de celelalte şase partide din opoziţie PMP, USR, Pro România, ALDE, UDMR, grupul minorităţilor. Acest Guvern ar urma să fie condus de Ludovic Orban și ar beneficia de sprijinul forțelor de opoziție din Parlament, însă ar însemna că liberalii se duc în linia întâi și vor fi carne de tun pentru PSD în anul electoral 2020. Un guvern minoritar poate fi viabil doar în urma unui acord politic între partidele parlamentare care susţin guvernul şi partidul care a dat primul ministru. Doar că primul ministru va rămâne încorsetat într-o grilă de înţelegeri şi nu va putea avea libertatea de o mişcare dinamică.

2. Desemnarea unei marionete politice care să nu reuşească să compună o majoritate, astfel încât să fie posibilă a doua nominalizare şi mai nefrecventabilă decât prima pentru a se realiza condiţiile constituţionale pentru alegerile anticipate, clamate mai ales de USR, căderea a două cabinete succesive, ceea ce e mai puţin probabil.

3. Desemnarea unui guvern multicolor (exemplul CDR e evident) din care să facă parte toate partidele care doresc să ajungă la guvernare, condus de un premier liberal, adică Ludovic Orban, ar duce la crize politice şi instabilitate.

4. Varianta propusă de Victor Ponta, cu realizarea unei majorităţi PSD-Pro România, ALDE e puţin viabilă.

Scenarii peste scenarii, soluţii simple

În prima variantă şi a treia, Ludovic Orban trebuie să facă un joc de glezne între pretenţiile partidelor parlamentare. Dacă ale USR, alegeri anticipate, fără penali în funcţiile publice, alegerile locale în două tururi, sunt clare, la celelalte partide sunt greu de identificat pretenţiile. Pro România a anunţat că nu va susţine un guvern Orban. Nici în cazul ALDE, liberalii nu au siguranţa voturilor. Păi şi atunci de unde va lua PNL încă aproape o sută de voturi parlamentare?

Sunt două situaţii.

În urma unui acord cu partidele parlamentare PMP, USR, Pro România, ALDE, UDMR, să treacă guvernul, dar cu condiţiile impuse de noii aliaţi de conjunctură. Doar cu PMP, USR, Orban nu adună voturile necesare până la 233.

La fel cum a mai făcut-o în istorie, PNL poate cere PSD susţinerea parlamentară, şi nu mai trebuie să stea la mâna celorlalţi.

Doar în situaţia voturilor acordate de PSD, Ludovic Orban poate să-şi compună o majoritate lejeră.

Cu un PSD puternic în opoziție și noua formulă de putere fărâmițată, liberalii ar putea cu greu să-și impună proiectele și se tem că vor deconta un eventual eșec la localele și parlamentarele de anul viitor. Această ultimă variantă, nu numai din raţiuni resentimentare şi de teamă de viitor nu va fi susţinută în primă etapă.

Modificarea legii alegerilor locale, în sensul dorit de USR, ar duce la pierderea alegerilor în marile oraşe conduse de liberali, situaţie deloc convenabilă PNL, în favoarea USR.

Graba liberalilor de a ajunge la guvernare e un balon de oxigen pentru PSD care se poate regrupa în opoziţie, pentru asaltul de anul viitor din alegerile locale şi parlamentare.