Ziua în care englezii s-au nenorocit
Englezii s-au nenorocit. De la noapte, odată cu ieşirea din UE, de la Bruxelles le pleacă steagurile şi rămân cu năpasta vestigiilor. Cu valorile patrimoniale ale unei Case regale împovărate de tradiţie. Cu un blazon prăfuit. Cu celebrele lor derby-uri, în care galeriile cântă la unison: “You will never be alone.”
Întradevăr s-au nenorocit. Nu le va intra nici coronavirusul pe bătrâna insulă. Englezii vor muri de singurătate. Îşi vor descifra singuri tainele meselor rotunde şi vor consuma singuri legendele.
Cine va mai băga de seamă că de la Regele Arthur încoace, armata britanică a salvat de sute de ori ţările continentate?
Toate se va revizui.
De la marele Imperiu Roman de Răsărit, la dubla eliberare a Germaniei, în ultimul secol. De la prăpăditele de scotch-uri, la punctualele “Five a’clock”-uri. De la golanul Hucklebery, la pensatul milenarist de azi.
Farage e de vină. Ultranaţionalistul. Escrocul. Şantajistul. Emoţionalul. El i-a scos pe englezi din marea şi buna familie europeană.
Bătrâna Evropă a rămas cu 12 miliarde de euro mai puţin. Camarila bruxelleză nu ţipă de grija bretonilor, ci de lipsa unei sume consistente la buget.
Cine dintre oficialii de la Bruxelles să se mai întrebe motivul Exitului? Poate că imperiul European e la apogeu. Poate că englezii ştiu ceva. Au părăsit corabia înainte să se scufunde.
Of, bieţi britanici, cât de nerecunoscători puteţi fi. După ce aţi fost toleraţi, puşi la masa de consilii, aţi muşcat mâna care vă lua 12 miliarde anual. Prea aţi insistat cu conservatorismul naţionalist, cu credinţa în Dumnezeu şi loialitatea faţă de Coroană.
În filmul Regatului de hârtie creponată de la Bruxelles, cei care pun prea multe condiţii sunt poftiţi să doarmă pe preş.
Oh, bieţi englezi, nu vă mai săturaţi de conservatorismul desuet. Acum e timpul progresului. Al bărbaţilor care refuză mersul la oaste. Al femeilor ce-şi leagă trompele. Al copiilor ce-şi denunţă părinţii. Al şcolilor fără ore de religie. Al pisicilor fără utere.
Nici nu mă mir că nu sunteţi înţeleşi. Vine o vreme a castrărilor ideologice şi al desantului războinicilor din tablete.
Solemnul “God save the Queen” e prea grav pentru lumea gen progresismul neomarxist. Poate de aia mulţi s-au bucurat că aţi plecat. Bucuraţi-vă, nenorociţilor şi dormiţi pe perne cu monograme !
Singuri împotriva tututor. Asta meritaţi.