Grupul Vlădescu, aproape de gongul final pentru şpaga de 20 MIL. de Euro, comision pentru calea ferată Bucureşti-Constanţa
Un judecător din camera preliminară a Înaltei Curţi de Casaţie şi de Justiţie a respins toate excepțiile și cererile apărării și a stabilit că dosarul de mare corupţie pe numele lui Sebastian Vlădescu, cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuţ Costea, Mihaela Mititelu şi a lui Cristian Alexandru Boureanu pot ajunge în Instanţa Supremă. Decizia poate fi contestată de către apărători în termen de trei zile.
Faţă de alte dosare, DNA a adunat probe solide pentru că martorul esenţial a dat din casă în afacerea de aproape 800 de milioane de euro, refacerea liniei ferate Bucureşti-Constanţa de către firma austriacă Swietelski.
Citeşte şi: Cafteală într-un club de fiţe / Fiica Andreei ESCA a auzit: „Aduceți săbiile din mașină!”
Reprezentantul unei firme austriece, implicate în acest dosar, a încheiat cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) un acord de recunoaştere a vinovăţiei şi a pus la dispoziţie probe.
Ce s-a întâmplat?
Decontările statului român către firma constructoare se realizau cu mari întârzieri. Pe timpul mandatului de ministru al transporturilor a Ancăi Boagiu, grupul Vlădescu a pretins şi primit iniţial un comision de 3,5% din banii plecaţi în conturile firmei.
Din grupul Vlădescu făceau parte fostul deputat Boureanu, directorul EximBank Ionuţ Costea, , fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor Constantin Dascălu.
Deşi martorul cheie susţine că a dat cash 2,2 milioane de euro în biroul lui Sebastian Vlădescu, iar beneficiarul a spus că o parte sunt şi pentru Anca Boagiu, ministrul transporturilor, aceasta nu apare printre inculpaţi.
Un km de cale ferată a costat 3,6 milioane de euro
Martorul menționează nu o cunoaște pe fosta titulară de la transporturi, Anca Boagiu, iar despre faptul că bani ar ajunge la aceasta ar fi spus Vlădescu în discuțiile cu el.
În 2009, când criza a adâncit lipsa de lichidităţi a statului, comisionul pentru grupul lui Vlădescu, potrivit surselor DNA, a crescut la 10%.
În total, în acest dosar ar fi vorba de o mită de 20 de milioane de euro, luată pentru modernizarea a două tronsoane de cale ferată între Bucureşti şi Constanţa, adică acea modernizare care a costat peste 820 de milioane de euro şi a durat şase ani pentru doar 225 de kilometri.