Tribunalul a desființat sechestrul DNA pe bunurile lui Eugen Șerbănescu, în „comedia de prost gust” fără prejudiciu de la CNC

Marius Ghilezan ACTUALITATE POLITIC SOCIAL

Tribunalul București a admis ieri contestația formulată de Eugen Șerbănescu împotriva ordonanței de sechestru asiguratoriu instituită de procurorii DNA pe bunurile sale mobile și imobile, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu pentru prezumtive fapte de inacțiune din perioada 2010 – 2013. 

Șerbănescu, fost redactor-șef adjunct la România liberă,  fost purtător de cuvânt al guvernului CDR, fost consul general la New York, Los Angeles, Bologna, este acuzat că – în urmă cu 7 ani – în calitate de director general al Centrului Național al Cinematografiei, nu a încercat să recupereze de la producători sumele de bani pe care Consiliul de Administrație le alocase legal iar producătorii le cheltuiseră pentru realizarea filmelor în cauză. În viziunea procurorilor, recuperarea trebuia să aibă loc după ce respectivele filme fuseseră realizate cu întârziere față de termenul calendaristic contractual sau depășiseră alte termene birocratice de raportare a veniturilor din cauză că acele venituri erau zero.

Citește și: Eugen Şerbănescu îi solicită ministrului justiţiei să oprească “abuzul de drept” în cazul său

Deși procurorii nu au probe care să certifice o legătură de cauzalitate între întârzierea de predare a unui film și un eventul prejudiciu – cu atât mai puțin un prejudiciu egal chiar cu suma cheltuită pentru producția filmului în cauză -,  totuși au instituit, fără nicio expertiză contabilă, un prejudiciu de aprox. 9,5 milioane de euro, egal cu cuantumul total de producție a 58 de filme, ca și când acele filme n-ar fi fost produse niciodată, iar banii s-ar fi volatilizat.

Potrivit actului de acuzare, prejudicul incriminat s-ar fi transformat în foloase necuvenite pentru producătorii filmelor – care însă au cheltuit banii exclusiv pentru producția filmelor. Filmul Eu când vreau să fluier, fluier, distins cu Ursul de Argint la fesivalul de la Berlin din 2010  este considerat prejudiciu pentru că nu a raportat veniturile din exploatare (care erau zero) cu periodicitatea necesară. Prejudiciul este considerat de procurori „folos necuvenit” pentru producătorul Cătălin Mitulescu, deși toată producția a fost auditată, legal, de un auditor independent, iar repetatele controale ale Curții de Conturi nu au relevat niciun prejudiciu.

Eugen Șerbănescu a declarat pentru Newstandard că – din moment ce toate filmele există, se află în exploatare și, în plus, marea majoritate a luat și premii internaționale – așa-zisul prejudiciu este o invenție a procurorilor în colaborare cu actualul director CNC, Anca Mitran, care a dispus, la indicația procurorilor, înscrierea prejudiciului în actele contabile în Mai 2020, după ce Șerbănescu a părăsit instituția în Iunie 2013.

Producătorul Tudor Giurgiu, unul dintre cei mai importanți oameni de film din Europa, a declarat, pentru G4Media.ro,  că acest dosar este „o comedie de prost gust!”. Iar Ada Solomon, câștigătoare a prestigiosului Urs de Aur de la Berlin în 2013, a declarat pentru aceeași sursă: ”Ca în multe alte cazuri, se investesc resurse și energie pentru cauze absurde, iar disfuncționalitățile reale sunt ocolite cu obstinație.”

 

 

 

 

 

Loading...
loading...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Check Also
Lupii liberali fac bani din energie / 98.000 de euro în zece zile pe contracte cu statul
De la PNL Iași vine certitudinea că “brânza e pe bani.” Liderul interimar al filialei ...