Grindina a distrus în mai 80% din cultura de pepeni la Dăbuleni, dar pieţele sunt pline
Drumurile naţionale au devenit nişte harbuzării. Te opreşti. Întrebi de unde sunt. Acelaşi răspuns: “din Dăbuleni.”
Reporterii Digi.tv au parcurs drumul dintre Bucureşti şi Olteniţa, prin sate în care nu se cultivă pepenii. Pe marginea drumului, toată lumea vinde. Zice că sunt din propria gospodărie. Dacă le ceri să te ducă pe câmp, dau din umeri. Cu greu recunosc că i-au adus de la Pucheni, localitatea din sudul Bucureştiului, unde există un engross.
Citeşte şi: Kelemen Hunor aruncă bomba: “Singura preocupare a preşedintelui e să dea jos guvernul”
De unde atâţia pepeni de Dăbuleni?
În luna mai, autorităţile locale din Dăbuleni raportau că 80% din culturi au fost compromise din cauza grindinei. Au cerut ajutorul autorităţilor.
Dar iată un dialog savuros dintre reporter şi vânzătorii de pepeni.
– De unde sunteți?
– De la țară!
– De unde de la țară?
– De la Dăbuleni suntem.
– De la Dăbuleni?
– Da!
– Cartofii de la Dăbuleni?
– Da!
– Ardeiul tot de Dăbuleni?
– Ardeiul?
– Da, da, da! E românesc!
– Dar ăștia nu-s de la Dăbuleni!
– Nu! Sunt de la seră ăștia!
După o oră, la aceeași tarabă improvizată în apropierea cartierului Danubiana, mai era un singur negustor. Avea client. Din vorbă-n vorbă a recunoscut că multe dintre legumele și fructele cu care a venit sunt turcești, cumpărate din en-gross-ul Pucheni și revândute pe șanț.
– Chiar! Nectarinele sunt românești sau turcești?
– Nu știu!
– Păi, românești sau turcești, zic?
– Habar n-am!
– Cum sunt, boss, nectarinele? Turcești sau românești? Că nu mi-ai zis.
– Turcești!
– Piersicile și nectarinele… de la turci, nu?
– Păi mai e ceva românesc, al nostru?
– Ce ai românesc aici? Din ce vinzi, ce e românesc?
– Ce e românesc? Pepenii.
– De la Pucheni (en-gross de legume fructe în București – n.r.), nu? Sau de unde luați voi?
– De la Pucheni!
– Ne descurcăm cum putem. Ce să facem? Trăim și noi cum putem! În România asta...
De la Danubiana spre Oltenița, prin Frumușani, Gruiu, Budești, Curcani… șoseaua e plină de mărfuri. Cartofi mari, spălați și egali, la sac sigilat, lăudați ca marfă din grădina proprie.
Dar și dovlecei la fel de mari, curați, care par mai degrabă zucchini italienești decât legume din Bărăgan.
Puține produse-n grădinile și solariile celor care le vând, multe cumpărate din en-gross-uri, pentru revânzare.
Totuși, când sunt întrebați despre proveniență, cei mai mulți așa-ziși producători spun că legumele și fructele expuse sunt roadele propriei munci.
– Pepenele ăsta mare, de aici, e de la matale din grădină?
– Păi dar de unde?
– Unde se fac pepenii așa mari?
– Prin toate grădinile din România și în alte țări!
– În alte țări, da…
– Putem să le zicem că sunt pepeni de Frumușani?
– Da!
– Deci așa arată pepenii de Frumușani!
– Și cartofii ăștia așa mari?
– Cartofii, tot! Sunt sortați cartofii. Care-s mai mari, așa. Și ceapa la fel!
– Din toată marfa, care-i a matale, care-i cumpărată?
– Tot ce se vede e de la mine!
Sat după sat și tarabă după tarabă... începe să iasă la iveală adevărul despre pepenii de pe DN 4.
– Pepenii tot din grădină?
– Nu!
– De unde?
– Sunt aduși de la București! Da, mamă! Nu se face pepenele la noi, să știți!
– Se fac pepeni și aici, în zonă?
– Se face și la noi, dar se face mai târziu!
Conform legii, cei care nu pot dovedi că mărfurile vândute sunt cultivate și recoltate de pe terenurile în baza cărora au obținut certificatele de producător pot fi amendați de Direcțiile Agricole, cu sume cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.
Loading...
