Ar putea fi folosită “legea” care l-a eliminat pe Georgescu și în Franța, împotriva lui Marine Le Pen, în această primăvară? – se întreabă Gavin Mortimer, un publicist britanic care s-a mutat de mai mulți ani în Franța, într-un editorial din The Spectator.

Vineri, America a anunțat sancțiuni împotriva magnatului georgian Bidzina Ivanishvili, care a făcut avere în Rusia, prin anii ’90. Secretarul de stat Antony Blinken a declarat că impune această pedeapsă deoarece partidul său, “Visul Georgian”, „subminează viitorul democratic și euro-atlantic al Georgiei, în beneficiul Federației Ruse”.

“Visul georgian” a triumfat în alegerile parlamentare din octombrie, iar duminică, noul președinte (un aliat al partidului) a depus jurământul, în timp ce tinerii protestează pe străzile din Tbilisi.

Occidentul susține că nu au fost alegeri libere și corecte. Aceeași viziune este împărtășită și de oponenții politici ai lui Ivanishvili din Georgia. Nika Gvaramia a asemănat alegerile cu o „lovitură de stat constituțională”.

UE a adoptat recent o rezoluție prin care nu recunoaște rezultatul alegerilor și a cerut reluarea acestora, în termen de un an. Bruxelles-ul afirmă că alegerile au reprezentat „încă o retragere a democrației din Georgia.”

Dacă evenimentele din Georgia – care este o națiune candidată la UE – sunt îngrijorătoare, la fel sunt și cele din România, unde s-ar putea argumenta că a avut loc o „ altă lovitură de stat”, în același timp.

Pe 23 decembrie, când Occidentul era preocupat cu pregătirile de Crăciun, Klaus Iohannis, președintele României, l-a renumit pe Marcel Ciolacu în funcția de prim-ministru.

Victoria lui Georgescu a șocat Occidentul

Această nominalizare a social-democratului Ciolacu este un recul imens, după învingerea sa din primul tur al alegerilor prezidențiale din România. El s-a clasat pe locul trei, în spatele lui Călin Georgescu și al candidatului de centru-dreapta, Elena Lasconi, de la Uniunea Salvați România.

Victoria lui Georgescu a șocat Occidentul. Descris de BBC drept un „candidat de extremă-dreapta, pro-Rusia”, el ar fi făcut campanie sub sloganul „restabiliți demnitatea națiunii ruse”. (????!!!!) Așa scrie publicistul britanic.

Cu puțin timp înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, Politico l-a intervievat pe Georgescu, care a vorbit despre hotărârea sa de a reduce influența multinaționalelor în România. El consideră că acestea prosperă în detrimentul poporului român.

Politico a mărturisit că a fost obligată ca, prin victoria lui Georgescu în primul tur al alegerilor, să tragă un semnal de alarmă la Bruxelles” (?????!!!), din cauza ostilității sale față de investitorii străini și UE. Nevoia trasului alarmei s-a acutizat, când sondajele de opinie au arătat că Georgescu era pe cale de a triumfa în turul doi din 8 decembrie.

Georgescu a negat ideea că Rusia ar fi manipulat cumva rezultatul alegerilor în favoarea sa. „Este același lucru pe care l-au spus despre [Donald] Trump,” a explicat el pentru Politico. ”Ei nu realizează că oamenii pot avea puterea de vot. Oamenii au fost obișnuiți  cu credința că „votul lor nu contează”. Ei bine, a contat.” A reieșit că nu a contat atât de mult pe cât presupunea Georgescu.

În ajunul celui de-al doilea tur dintre Georgescu și Lasconi,  alegerile au fost anulate, după ce președintele în exercițiu, Klaus Iohannis, a acuzat câștigătorul că ar fi susținut de Rusia. Curtea Constituțională a decis să suspende alegerile, după ce a examinat documentele desecretizate, care consemnau activarea a aproximativ 800 de conturi TikTok, cu puțin timp înainte ca românii să meargă la vot. Acestea au fost atribuite Rusiei și, deși nu au existat dovezi ale neregulilor de vot în alegerile în sine, faptul că un stat ostil ar fi putut încerca să influențeze alegătorii pe rețelele de socializare a fost suficient pentru ca rezultatul să fie anulat.

După cum a remarcat BBC, decizia Curții a fost „o întoarcere completă față decizia dată, cu patru zile înainte, de aprobare a votului inițial din 24 noiembrie, după renumărarea completă a 9,4 milioane de voturi.”

Georgescu se consideră victima unei „lovituri de stat”, comise de un „regim corupt”.

Departamentul de Stat al SUA n-a impus încă restricții niciunui oficial român pe motiv de subminare a democrației

Până în prezent, Departamentul de Stat al SUA nu a impus restricții niciunui oficial român pe motiv de subminare a democrației. Nici Parlamentul UE nu a adoptat vreo rezoluție care să condamne „regresul democratic”.

Instituții precum Emerging Europe, care se descrie de „consiliere politică și management”, și-au exprimat ușurarea, când au auzit că s-au anulat alegerile. Într-un articol din Emerging Europe, o avocată bucureșteană, Claudia Postelnicescu, apropiată a Comisiei Europeane, scrie că “suntem la începutul a ceea ce s-ar putea numi „lege”. Astfel, pe baza interpretării normelor constituționale, Curțile Constituționale din Europa își vor asuma responsabilitatea de a salva, păstra și menține democrația și statul de drept”.

Postelnicescu a justificat această „lege”, afirmând că Europa este într-o „eră a războiului hibrid cu Rusia”.

Citește și: Ce ascunde Ordonanța trenuleț?

De când Rusia a invadat Ucraina, în 2022, România a fost un aliat cheie al Kievului, iar cele două țări au semnat un acord de securitate – pe zece ani – la începutul acestui an. În plus, România are o graniță de 400 de mile (600 de km) cu Ucraina. A devenit un culoar vital pentru transportul cerealelor ucrainiene către piețele globale. De asemenea, România nu a fost niciodată atât de importantă din punct de vedere strategic pentru NATO ca acum. Călin Georgescu l-a lăudat pe Vladimir Putin, descriindu-l ca pe un lider care „își iubește țara” și a denunțat Ucraina ca fiind un „stat inventat”. El neagă că ar fi pro-Putin. Cu Georgescu președinte, România ar fi putut să nu fie atât de fermă în sprijinul său pentru Ucraina, mai crede jurnalistul britanic.

Liderul Adunării Naționale din Franța, Marine Le Pen, va afla pe 31 martie, dacă va fi exclusă să candideze pentru funcția de președinte la alegerile din 2027. Procurorii de la Paris au cerut ca ea să fie exclusă din politică, timp de cinci ani, din cauza utilizării abuzive a fondurilor UE.

Susținătorii lui Le Pen cred că este o vânătoare de vrăjitoare de tip politic și ea îi acuză pe procurori că au urmărit să o ucidă „democratic”.

Cu AfD, și democrația germană este pusă în pericol?

Cu o lună înainte ca Le Pen să-și afle soarta, alegătorii germani vor merge la urne, pentru a alege un nou cancelar, iar Alternativa pentru Germania – AfD – are o poziție electorală bună. După ce a triumfat în alegerile de stat din septembrie în Turingia, câștigând aproape o treime din voturi și după atacul terorist de săptămâna trecută de la Magdeburg, AfD este partidul cel mai favorizat electoral.

Victoria AfD în Turingia a provocat o reacție din partea altor partide politice din Germania. În octombrie, un grup multipartit – format din 113 deputați centriști – a lansat o campanie pentru a scoate în afara legii AfD. „Democrația germană este în pericol, pentru că AfD este un partid anticonstituțional, care ajunge la putere și are șanse realiste de a o câștiga,” a spus Carmen Wegge de la SPD, partid de centru-stânga.

În final, publicistul își mai revine. Se întreabă dacă democrația germană nu este pusă mai mult în pericol de către politicienii care încearcă să interzică un adversar, pe motiv că ideile lor populare sunt dezagreabile. Nu asta se întâmplă în dictaturi și regimuri precum cel din Rusia al lui Putin?

După cum spunea Friedrich Nietzsche: „Cel care luptă cu monștrii trebuie să aibă grijă să nu devină și el un monstru.”

Călin Georgescu și amazoanele lui juridice au desfințat toate acuzațiile și au pus serviciile secrete cu botul pe labe