Semnificația unei fotograme istorice. De ce liderii noștri privesc după avioane?

De ziua Marinei, fotoreporterii au prins un cadru istoric. Liderii statului român scrutează zarea. Privesc după avioane? Sau fac semne extratereștrilor că sunt gata să capituleze? Sau le transmit celor de teapa lui Puiu Popoviciu că pot să se întoarcă?

De Ziua Marinei nici că se putea găsi un cadru mai clar. Politicienii noștri sunt văzduhiști. Adică pe nicăieri. Privirile lor trădează indolența. Nu le pasă. Cu buzunarele pline de grăunțe, caută pescăruși.

E o scenă de Ibsen? Sau al teatrul absurdului?

Fiecare cu gândurile lui. Cîțu se uită dacă nu vin caralii americani să-l salte pentru țeapa dată unei bănci. Proaspătul mămic, Dan Barna caută ulii, de frică să nu-i ciugulească jilțul puterii. Doar Iohannis se uită după avioanele din Kandahar, repatriate, cu șapcă cu tot.

citește și: Primarul userist al Bacăului și-a angajat fictiv prietenul de păcănele

Nu se bagă-n seamă unul cu celălalt. Slujesc domnii diferite. Totuși, prezența drapelului național în cadru este o crimă de les majestate la adresa națiunii române.

Ce au hibrizii ăștia cu spiritul național? Ei sunt soldații cauzelor străine.

Priviți-i! Vin americanii de la Kandahar?

Caută cu teamă cerul. Vin americanii! Nimeni nu privește talpa țării. Li se rupe de pribeagul din propria țară.

Mă felicit că nu i-am votat. Dar câți dintre români nu-și rod unghiile? Au ales un președinte care să-i fie chelner penalului Cîțu. După ce a tulit-o din Kabul, hegemonul se mută la Constanța. Are cine să-i hrănească trupele. Săracul popor român, căzut în adormire, admiră șapca.