Codrin Ştefănescu propune retragerea cetăţeniei pentru acei europarlamentari care-şi denigrează ţara

Mai mulţe ţări din Europa retrag cetăţenia celor care îşi denigrează ţara. Codrin Ștefănescu a declarat, la „Sinteza Zilei” de la Antena 3, că ar trebui să preluate idei din spațiul european cu privire la pedepsirea europarlamentarilor care își înjură țara.

Codrin Ștefănescu a susținut că există europarlamentari care denigrează România în interesul afaceristului Gerorge Soros.

„Avem o legătură cu Soros, că Soros este aici. Rețeta a aplicat-o și aici în România. Penetrarea statului se vede cu ochiul liber și a creat niște călăi care au arestat doctori, profesori, clasa politică, jurnaliști și așa mai departe. Au avut aplaudaci, care aplaudacii, fie au ieșit în stradă, fie ne-au înjurat la Parlamentul European. Se vede cu ochiul liber: Monica Macovei, sorosistă foarte cunoscută, Ungureanu, Siegfried Mureșan și alții care și-au înjurat și propria țară și aplaudau toate abuzurile la București și toată mizeria de aici. Toată această rețetă toată lumea a văzut-o”, a declarat Ștefănescu.

„Face rău României”

„Trebuie făcute niște lucruri foarte foarte serios. Văd că sunt foarte multe discuții în spațiul european acum și ar trebui să preluăm și noi niște idei de genul ăsta: Domnule, îți înjuri țara, îți pierzi cetățenia, ești pedepsit conform legii. O voce din asta în Parlamentul European, sorosistă, face rău României cât ar putea să facă un Guvern Cioloș împreună cu toți ai lui”, a declarat Codrin Ștefănescu la Antena 3.

Exemple în istorie

Imediat după Dictatul de la Viena, autorităţile româneşti au retras naţionalitatea trădătorilor de neam şi de ţară care au pactizat cu celulele bolşevice de peste Prut.

Guvernul Petre Groza a promovat o lege în 1947, prin care orice cetăţean român care nu se întoarce în ţară, în termen de 45 de zile, i se va retrage naţionalitatea. Era vizat Regele Mihai, plecat la nunta verişoarei sale Regina Elisabeta a Marii Britanii, dar Regele s-a întors.

Articolul 32 din Legea nr. 21/1991 precizează modul în care se poate solicita retragerea cetăţeniei române.

Prevederile acestuia:

(1) Orice autoritate sau persoană care are cunoştinţă de existenţa unui motiv pentru retragerea cetăţeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligaţia să prezinte dovezile de care dispune.
(2) Preşedintele Comisiei stabileşte, prin rezoluţie, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere, dispunând totodată:
a) solicitarea punctului de vedere al autorităţilor competente cu privire la îndeplinirea condiţiilor legale privind retragerea cetăţeniei;
b) invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum şi a oricărei persoane care ar putea da informaţii utile soluţionării cererii;
c) citarea persoanei în cauză la domiciliul cunoscut sau, dacă acesta nu se cunoaşte, prin publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel puţin 6 luni înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării.
(3) La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizării, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare retragerii cetăţeniei române. Aceasta audiază persoanele citate potrivit alin. (2) lit. b), precum şi persoana în cauză. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurilor de retragere a cetăţeniei române.
(4) În cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiilor legale de retragere a cetăţeniei române, Comisia va propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetăţeniei române sau, după caz, respingerea sesizării.
(5) Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a cetăţeniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a cetăţeniei, în cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.
(6) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de admitere sau de respingere a sesizării de retragere a cetăţeniei se comunică persoanei în cauză, precum şi persoanei care a făcut sesizarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(7) Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului de la domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa în România, ordinul poate fi atacat, în acelaşi termen, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti. Hotărârea tribunalului este definitivă şi irevocabilă.
––-

Loading...