Așa bate pulsul timpului

Conform Constituției României, Ilie Bolojan (născut în 1969), președintele Senatului și liderul PNL (Partidul Național Liberal, membru al PPE), a preluat funcția de președinte interimar al României.

Fostul primar al municipiului Oradea din Transilvania a jucat, conform unor surse bine informate din București, un rol decisiv în demisia lui Iohannis. Se pare că, în cazul unei proceduri de suspendare, Bolojan nu ar fi putut garanta președintelui de durată îndelungată că parlamentarii propriului său partid conservator, PNL – care a fost cândva și partidul lui Iohannis – nu ar fi votat totuși pentru suspendarea acestuia. Oricum, cei doi nu au fost niciodată prieteni de partid.

Bolojan însuși este un politician popular, a fost reales în anul anterior cu o majoritate covârșitoare ca președinte al Consiliului Județean (președintele parlqmentului) Bihor din Transilvania. Înainte de aceasta, a fost timp de 12 ani primar al capitalei de județ Oradea (un oraș cu 180.000 de locuitori). Sub (președinția lui) Iohannis, Bolojan nu a primit niciodată o funcție în guvern, nici măcar un post de secretar de stat – aceasta deși a obținut cele mai bune rezultate electorale pentru PNL la nivel național.

Încă din perioada în care era politician local, Bolojan a cultivat iscusit relațiile internaționale. discuțiile sale cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, au atras atenția presei românești dejq cu ani în urmă.

„Moldova nu este singură. Luptăm împreună pentru un viitor mai bun,” a spus președintele interimar Bolojan, în prima zi a mandatului său, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Maia Sandu.

România reacționează prompt la plecarea lui Iohannis și la schimbările paradigmatice aflate într-o desfășurare acută pe scena internațională, într-o lume care se dezvoltă multipolar și, pentru mulți, șocant. Astfel România și-a trimis la sfârșitul săptămânii cel mai competent ministru la Conferința de Securitate de la München (MSC), pentru a înțelege, a explica și a răspunde la întrebările – probabil nu puține – (care îi vor fi adresate). Acolo, el va pleda și pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova.

Totodată, Ministrul de Externe Emil Hurezeanu, fost ambasador timp îndelungat la Berlin și Viena, va denunța agresiunile hibride ale Rusiei și va sublinia importanța măsurilor de contracarare, după cum rezultă dintr-un comunicat al instituției sale de la București. În București, aceste „contramăsuri” sunt înțelese probabil ca fiind mult decât simpla anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

„Nu avem timp de pierdut, iar riscul de a fi confruntați cu o criză gravă este real”, a declarat Bolojan în primul său discurs ca președinte interimar pe 13.02., abordând direct și fără ezitare și subiectul sensibil al alegerilor eșuate: „Alegerile sunt fundamentul democrației, iar asigurarea unor alegeri care nu sunt puse la îndoială este un pas important pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituții”. Timp de un deceniu, românii au cunoscut doar goliciunea fadă a aparițiilor lui Klaus Werner Iohannis – și iată că noul președinte ad-hoc din Transilvania vorbește direct și clar la București.

Așa bate pulsul timpului

România se află la o răscruce: nu mai există loc pentru amânări, nu mai este posibil să se tragă de timp. Bucureștiul este – la fel ca Viena – un oraș al culiselor. La suprafață, strălucește o fațadă lipsită de profunzime, în timp ce, în umbră, se ascunde esența reală, lipsită de strălucire.

„Trimit tuturor românilor un mesaj fără echivoc: Vom avea alegeri corecte și transparente,” sunt cuvintele noului lider al statului.

Însă, mulți cunoscători ai scenei politice de la București își pun deja întrebarea firească: Va vrea Ilie Bolojan să participe la alegeri el însuși pe 4 mai drept candidat conservator? Un om întreprinzător precum Bolojan nu vine „degeaba” la București – prezența sa sugerează mult mai mult decât o simplă rutină de partid.

După Paște, în timp ce campania electorală va răsuna în dangăt de clopote, se va lua decizia crucială în cadrul noilor „vechi” alegeri: Va reuși România să-și mențină ferm cursul democratic? Sau Bucureștiul se îndreaptă spre un viitor în care alegerile – dacă vor avea chiar pe bune loc – vor fi doar o simplă fațadă fără fundament, realizată pentru aparență și înșelăciune? (…)

Comentariul lui Alex Todericiu, a apărut ieri sub titlul “Gata cu ilegitimitatea: Ce urmează, România?”