Narativul retragerii SUA din Europa de Est, inventat de organizațiile soroșiste
Feriți-vă de măgăruș! Cam asta se poate spune despre așa-zisa retragere a SUA din Europa de Est, narativul de pe portativul propagandei soroșiste. Presa cu epoleți s-a umplut cu scenarii despre pretențiile Rusiei asupra porturilor de la Marea Neagră. Chipurile, la Riad, s-ar fi discutat despre presupusa solicitare a Rusiei de începere a negocierilor pentru o Nouă Yaltă. În capitala Arabiei Saudite, experții SUA și ai Rusiei s-au întâlnit în secret, pentru a negocia armistițiul din Ucraina. Concluziile reuniunii n-au fost făcute publice. S-a transmis doar că „discuțiile au fost constructive”. De unde au scos-o globaliștii că Rusia are pretenția ca SUA să se retragă din Europa de Est?
Nu întâmplător, pentru a umfla balonul incertitudinii, invers decât păunul penele, consilierul prezidențial al lui Ilie Bolojan a fost citat de Financial Times.
Ca să vedeți de unde își ia Cristian Diaconescu izvorul de lumină! Priviți!
“Miza este mare. În cazul în care viziunea lui Trump pentru o Europă divizată și o „Yalta globală” se concretizează – iar Europa de Est se va găsi abandonată de UE – flancul estic al continentului s-ar putea transforma într-un ciclu de instabilitate, politică de tip remorcă și conflict regional permanent. Cel puțin un război european a început din acest punct,” scrie ECFR, o instituție din grupul Soros.
“Atitudinea Washingtonului față de Ucraina scoate la iveală târgul faustian dintre Trump și dreapta naționalistă a Europei. La negocierile de încetare a focului de la Riad, de la care Ucraina a lipsit, în mod evident, oficialii ruși au propus ca America să se retragă din cele mai estice state membre ale NATO, reîntorcând alianța la granițele sale de dinainte de 1997. Delegația americană, condusă de secretarul de stat american Marco Rubio, a refuzat, dar a adăugat avertismentul înfiorător: „deocamdată”.
O nouă „Yalta globală”, între Trump, Putin și – poate – Xi Jinping, nu mai este de neconceput,” titrează publicația progresistă.
Europa de Est suportă consecințele „iubirii de Trump”
Pentru Europa de Est, implicațiile sunt existențiale. Ei ar suporta greul războiului comercial al lui Trump cu Europa, cum ar fi un tarif de 25% impus pe importul de oțel și aluminiu european, potrivit unui raport recent al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Mai important, în cazul în care liderii lor își asigură o audiență cu Trump, istoria recentă dictează că se pot aștepta să fie tratați așa cum a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenski la întâlnirea din Biroul Oval din martie: cu dispreț tranzacțional.
“Sondajele recente ECFR sugerează că, în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, părți mari ale populației se așteaptă ca întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă să fie benefică. Cu 47%, aproape jumătate dintre bulgari maghiari și români cred că o a doua președinție a lui Trump este bună pentru America. Totuși, entuziasmul se reduce cu privire la impactul politicilor lui Trump asupra propriilor țări (acest procent scade la 28% în rândul bulgarilor). Dar o afinitate ideologică rămâne – iar în Europa de Est, atracția pentru Trump este parțial simbolică,” scrie aceeași publicație.