Dumitru Costin : „România, un stat golan cu două amante”
Dumitru Costin, născut 1961, și-a început activitatea sindicală la începutul anilor ’90, la Fabrica de Automobile Dacia Piteşti, unde lucra ca inginer. De mai bine de 30 de ani, este liderul Blocului Național Sindical (BNS), a doua mare confederație sindicală din România. Aceasta a fost fondată în 1991 și are aproape 400 de mii de membri. BNS este afiliată la Confederația Internațională a Sindicatelor și la Confederația Europeană a Sindicatelor.
Interviul a fost acordat în scris de președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin (D.C.), în exclusivitate pentru platforma de știri www.exxpress.at, domnului dr. Alex Todericiu (A.T.).
A.T.: În trecut,ați acuzat OMV Petrom S.A. că ar fi prejudiciat statul român. Răzvan Nicolescu, membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, a adus recent acuzații publice domnului Alfred Stern, care conduce Consiliul de Supraveghere la București și este CEO al OMV-ului la Viena. Cum a evoluat relația dintre BNS și această companie românească cu acționariat austriac?
D.C.: Am adus la cunoștința Guvernului și Parlamentului României că firma OMV Petrom ar fi trebuit să plătească statului român 7,2 miliarde de lei (la vremea respectivă aprox. 1,7 mld. euro). BNS, organizația sindicală pe care o conduc, s-a adresat în scris, în data de 21.09.2017, prim-ministrului de atunci, Mihai Tudose și i-a semnalat „(…) lipsa de reacție a instituțiilor statului, care ar fi trebuit să recupereze sume ce depășesc 7 miliarde de lei, în ciuda faptului că Curtea de Conturi a României a insistat la ANAF și la Ministerul Finanțelor Publice, încă din noiembrie 2015”. ANAF a răspuns BNS că „contribuabilul a întreprins demersuri legale de contestare și acționare în judecată a organului fiscal (…) în vederea anulării actelor administrativ fiscale emise”. Și nici până astăzi, statului român nu i-a reușit să pună în executare această decizie…
Răzvan Nicolescu, membrul Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, este un profesionist, cu o expertiză de cea mai bună calitate. Cu siguranță, acuzațiile publice pe care acesta le-a adus se bazează pe informații și date la care el a avut acces. Personal, dau credit afirmațiilor lui Răzvan Nicolescu fără ezitare.
În cadrul BNS, sunt afiliate mai multe organizații sindicale ale lucrătorilor din OMV Petrom, însumând aprox. 10-15% din numărul de angajați. BNS a interferat cu OMV Petrom în cursul acestui an, când a sesizat președintelui interimar al României – la vremea respectivă Ilie Bolojan – o speță, care nouă ni s-a părut suspectă și anume: un demers al companiei care viza externalizarea unor activități din OMV Petrom către o companie cu șapte angajați, din localitatea românească Blejoi, județul Prahova. O firmă care nu îndeplinea nici pe departe condițiile necesare pentru a-și asuma managerial și financiar un proces complex, care viza peste 1000 de salariați, bașca cei aproximativ 2000 de salariați ai contractorilor. Am cerut președintelui României, în data de 31.03.2025, ca prin instituțiile abilitate, să stopeze acest demers, mai ales că activul respectiv (Asset 1 Crișana din cadrul Suplacu de Barcău din județul Bihor) care era pregătit pentru a fi externalizat, este unul dintre cele mai importante active din cadrul OMV Petrom, acesta generând 8% din producția națională de țiței și aproximativ 4% din producția națională de gaze. Am menționat atunci lui Bolojan, actualul prim-ministru, că doar intervenția energică a domnului Răzvan Nicolescu a împiedicat acest transfer, total defavorabil companiei cu acționariat majoritar austriac, angajaților ei, cât și statului român.
A.T. Ați afirmat recent că statul român „se comportă ca un stat golan” și că mai „are și două amante, pe una o cheamă Moldova, pe cealaltă Ucraina”, sugerând astfel că România sprijină aceste două țări din bani publici, cumva, fără transparență legală, vezi https://www.facebook.com/share/v/1BH4a9aMRb/?mibextid=wwXIfr. Ce ați vrut să spuneți prin această analogie provocatoare? Considerați neavenit, exagerat sau poate chiar ascuns, ajutorul oferit de statul român Moldovei și Ucrainei și cum răspundeți celor care vă critică afirmațiile drept populiste ori anti-occidentale?
D.C.: Afirmațiile mele din urmă cu trei săptămâni au fost o metaforă. Monitorizarea prezenței BNS în spațiul public virtual ne-a arătat un interes enorm la cele astfel exprimate: peste 5,4 milioane de vizualizări. Privind „amantele statului”, am plecat de la o explicație simplă: cu amantele nu contează cât cheltui, e mereu din ce în ce mai mult și culmea, mai e și secret… ! Ce am cerut eu prin metafora cu „cele două amante”? Guvernul să aibă bunul simț să-și informeze public proprii cetățeni despre efortul bugetar pe care îl face pentru a susține, atât Ucraina, cât și Republica Moldova. Nu m-am pronunțat nicio secundă împotriva continuării susținerii Moldovei și Ucrainei! Declarația mea a șocat pe mulți, în contextul în care guvernul României a înghețat, pentru doi ani, creșterea pensiilor (2025 și 2026), ceea ce înseamnă, doar în acest an, o pierdere de putere de cumpărare de 10% pentru pensionari. Deoarece guvernul a tăiat burse pentru elevi și studenți, a diminuat drepturile salariale ale lucrătorilor din sectorul public, și-a asumat măsuri care vor afecta sistemul educațional public din România, mi se pare normal și firesc să-i cer public o informație simplă: cât % din PIB-ul țării este cheltuit pentru sprijinirea acestor două țări? Cred că, înainte de toate, răspunsul la această întrebare ar fi și o formă de respect din partea Guvernului pentru propriul său popor.
A.T.: Ați mai spus-o plastic și că „statul golan ridică din umeri” și nu-și respectă angajamentele asumate, cerând însă ca taxele să fie plătite la zi. Vă temeți că statul român va continua să se poarte „golănește”, tăind investiții și cheltuieli în mod arbitrar?
D.C.: Statul va continua să se comporte „golănește” cu mediul de afaceri din România, pentru că acest tip de comportament abuziv nu se dorește a fi reparat și chiar reprezintă un instrument generator de corupție și bani negri.
În momentul în care, tu stat român, prin instituțiile tale, în relația cu mediul de afaceri, nu te comporți ca un partener, sfidezi și abuzezi mediul de afaceri, este normal să am astfel de critici. Vi se pare normal ca statul român, care a contractat lucrări diverse, investiții, proiecte de infrastructură de tot felul, inclusiv cu firme austriece, pe parcursul executării contractului, să anunțe că nu mai are bani să plătească… ? Astfel că pe el, stat român, nu-l interesează ce faci tu, firmă, cu salariații tăi ori cu furnizorii și partenerii tăi comerciali? În România, de exemplu, în cadrul organizației noastre sindicale, reprezentăm și lucrători în construcții. În momentul în care Guvernul a anunțat recent suspendarea executării unor contracte comerciale, BNS a fost primul care a „decontat”, pentru că angajatorii din sectorul construcțiilor au dat afară mii de oameni pentru care nu mai aveau activitate economică. Nu ni se pare normal, de exemplu, ca Guvernul să oblige o companie la care este acționar majoritar – cum ar fi transportatorul pe cale ferată CFR Călători – să transporte gratuit pensionari, elevi și studenți, fără să deconteze acesteia subvenția pentru fiecare persoană transportată. Apoi, cu nonșalanță, în spațiul public, să clameze că nu înțelege cum această companie este plină de datorii? Avem o multitudine de exemple din economia reală, care arată că acest comportament abuziv și șmecheresc al statului are efecte negative asupra bunului mers al economiei, în ansamblul său.
A.T.: Ce soluții a propus BNS pentru echilibrarea bugetului României, în locul austerității propovăduite de actualul guvern?
D.C.: O măsură concretă, propusă de BNS, pentru a exemplifica cititorilor austrieci, vizează mediul de afaceri și ar duce imediat la descurajarea unor structuri de tip mafiot, care participă în procesele de achiziții publice. Un procent însemnat din bugetul țării – includem și fondurile europene nerambursabile – merge în investiții publice. Legea națională a achizițiilor publice dă posibilitatea subcontractării pe activități principale. Această posibilitate a dus la dezvoltarea unor companii specializate în participarea și câștigarea unor licitații, firme cu ramificații puternice în mediul politic. Odată ce a fost câștigată licitația, conform legii, firmele au voie să subcontracteze executarea lucrărilor efective, până la a cincea și chiar a șasea mână. Fiecare etaj de subcontractare își oprește o marjă de profit. Așa că cei care ajung să execute lucrările propriu-zise folosesc și forță de muncă la negru, materiale de proastă calitate, au întârzieri în executarea lucrărilor și de aici, o mulțime de consecințe nefaste în atingerea obiectivelor de investiții asumate și absorbția banilor europeni. De exemplu: în urmă cu un an și jumătate, o societate comercială cu un angajat a câștigat proiectul de modernizare a celei mai mari gări din România: Gara de Nord din București. Cum arată Gara de Nord după doi ani de la câștigarea acestui proiect? La fel ca acum patru ani… BNS luptă pentru modificarea legii achizițiilor publice, pentru a elimina mecanismele de tip mafiot.
Loading...
