O publicație americană se întreabă: A fost Nicușor Dan parte a conspirației împotriva lui Călin Georgescu?

Publicația americană conservatoare Gate way Pundit analizează ultima dezvăluire de presă legată de apariția tv a lui Nicușor Dan, încă din seara primului tur de scrutin de la alegerile prezidențiale de anul trecut, anulate de Curtea Constituțională a României.

Iată textul!

În timp ce secțiile de votare se închideau în toată România, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a apărut la B1 TV, în seara zilei de 24 noiembrie 2024, o apariție care merită acum o analiză mult mai amănunțită.

Voturile nu fuseseră numărate. Buletinele de vot din diaspora erau încă în tranzit. Nicio agenție nu oferise vreun indiciu despre care candidați ar intra în turul doi.

Dar Nicușor Dan s-a comportat ca și cum rezultatul ar fi fost deja decis sau – mai degrabă – ca și cum o criză ar fi fost deja declanșată.

Ciudat este că, la vremea apariției sale la televiziune, nu existau date oficiale disponibile, dar Dan cerea cu titlul de urgență investigații privind „operațiunile de influență” de pe TikTok, „finanțarea ascunsă” și ceea ce a numit „ascensiunea bruscă” a candidatului outsider Călin Georgescu.

Avertismentul său a venit înainte ca publicul să știe că se întâmpla ceva neobișnuit.

„Instituțiile statului trebuie să acționeze acum,” a declarat Dan, apărând mai mult ca cineva care transmite un mesaj planificat dinainte.

Pentru susținătorii lui Georgescu – considerat un reformator naționalist din afara orbitei rețelelor politice globaliste – comentariile lui Dan au stârnit imediat suspiciuni. De ce unul dintre tehnocrații liberali ai sistemului sugera o interferență în alegeri, înainte ca rezultatele să fie comunicate?

Câteva săptămâni mai târziu, țara a fost martora a ceva fără precedent: România a anulat primul tur al alegerilor. Și chiar ideile pe care Dan le-a prezentat la televizor au compus tabloul de justificări în favoarea anulării acestora.

Secvența este izbitoare. Avertismentele lui Dan nu au urmat narațiunea statului. Au precedat-o.

Acest fapt în sine a stârnit îngrijorare în rândul celor care cred că establishmentul liberal al României, din ce în ce mai aliniat cu Bruxelles-ul, birocraților NATO și agendele globale de reglementare digitală, care au văzut ascensiunea lui Georgescu ca pe o amenințare directă la adresa puterii lor.

Dan a prezentat în mod constant mediul electoral din 2024 ca fiind atacat de „dezinformare”. În interviurile ulterioare, el a pledat pentru o putere mai mare a statului asupra libertății de exprimare online, argumentând că România trebuie să reconsidere „cât de departe merge libertatea de exprimare” și când „dezinformarea trebuie limitată.”

Pentru critici, acest lucru suna mai puțin a protejarea democrației și mai mult a repeta o justificare pentru controlul acesteia.

Declarațiile sale au apărut mai puțin în apărarea democrației, ci mai mult o justificare a controlului societății.

O transcriere a apariției lui Dan din 24 noiembrie – difuzată pe scară largă – sugerează că el știa, înaintea opiniei publice, rezultatul voturilor. Această posibilitate ridică o întrebare îngrijorătoare: l-au informat serviciile de informații, agenții politici sau ONG-urile aliniate, pe Dan, dinainte de afișarea rezultatelor?

Avertismentul său a venit înainte ca publicul să știe că se întâmplă ceva neobișnuit.

„Instituțiile statului trebuie să acționeze acum,” a cerut atunci Dan.

Pentru susținătorii lui Georgescu – considerat mult timp un reformator naționalist în afara orbitei rețelelor politice globaliste – comentariile lui Dan au stârnit imediat suspiciuni. De ce unul dintre cei mai favoriți tehnocrați liberali ai sistemului sugera o interferență în alegeri, înainte ca rezultatele să fie publicate?

Ieșirea lui Nicușor Dan ar putea fi interpretată nu ca pe un act de premeditare, ci ca un prim pas, parte dintr-o strategie mai amplă: delegitimizarea candidatului din afara grupului, invalidarea votului și remodelarea alegerilor.

Desigur, autoritățile statului susțin că anularea a fost legală și necesară.

Acest lucru impune o întrebare incomodă: când un politician prezice o criză cu o precizie uimitoare, este vigilent sau – pur și simplu – urmează instrucțiuni?

De ce a vorbit Dan exact în acel moment, cu câteva ore înainte de a fi cunoscute rezultatele? Cine i-a furnizat informații despre comportamentul online și fluxurile de finanțare legate de campania lui Georgescu?

Pentru un om a cărui imagine publică se bazează pe faptul că este o figură independentă, episodul ridică îndoieli cu privire la cine l-a propulsat cu adevărat la putere. A acționat Dan ca un gardian al democrației sau ca interfață docilă a unor establishment-uri politice, dornice să neutralizeze un outsider?

Rămâne de văzut dacă Nicușor Dan este nevinovat, indus în eroare sau direct implicat. Dar cronologia este imposibil de ignorat: un politician vorbește despre anulare și influență străină, înainte ca procesul democratic să se fi desfășurat.

România merită răspunsuri. Și până când vor apărea aceste răspunsuri, legitimitatea președinției lui Dan va rămâne umbrită de o întrebare care refuză să se estompeze:

A avertizat Nicușor Dan despre o criză sau a contribuit la crearea ei, pentru a-l opri  pe Călin Georgescu? scrie Robert Somenson, editorialistul the Gatewey Pundit.