Apărătorii ANACONDELOR sunt disperaţi. Guvernul le TAIE puterile magice

În România durata medie de obținere a Acordului de Mediu se situează între 8 şi 12 luni. Păi cum să construieşti rapid autostrăzi dacă trebuie să stai cu dosarul şi cu coatele pe masă aproape un an ca să primeşti unda verde?

Era nevoie să se schimbe ceva.

Dacă o AUTOSTRADĂ era proiectată într-o zonă de arie protejată ministerul transporturilor trebuia să ceară acordul Agenţiei Naţionale pentru Mediu. Şi se aştepta până ce experţii în împerecherea urşilor stabileau unde şi în ce loc trebuie să se amplaseze ecodrumul, trecerea urşilor masculi către ursoaice în condiţii fără stres.

LEGISLAŢIA actuală transpune directiva UE in domeniul protectiei mediului, care prevede posibilitatea dezvoltării unor astfel de proiecte în arii protejate, cu condiția informării prealabile a Comisiei Europene. În acest timp demersurile rulează în continuare. La un moment neprecizat vin şi punctele de vedere specializate.

Birocraţia sufoca, apărătorii liliecilor SE AFLAU în treabă

Ca urmare a imenselor frâne, guvernul PSD e hotărât să rupă cercul vicios al birocrației care sufocă de ani mulți inițiativele privind construcția infrastructurii de transport – autostrăzi și căi ferate. Ministerul Transporturilor a elaborat şi a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență menit să simplifice proceduri și să accelereze execuția proiectelor strategice.

Apărătorii liliecilor şi a anacondelor, lipsă din peisajul ecosistemului, doar în habitatul uman, prezente, nu vor mai avea pârghii de blocaj a construcţiilor de infrastructură. Lucru care ar trebui extins şi în alte domenii strategice.

Agenţii indignării – la fel ca exportatorii de revoluţie din URSS

Ţara este împânzită de agenţi ai indignării, cu unica misiune de a stopa orice iniţiativă românească.

Noua Ordonanţă prevede că autostrăzile, drumurile expres sau căile ferate pot fi acum catalogate drept „proiecte de transport de interes național,” care se pot construi inclusiv  în ariile protejate, zonele tampon și zonele de proiecție integrală.

Nu mai este obligatorie revizuirea avizului de mediu, dacă se schimbă migraţia liliecilor. Autorizația de construire se emite imediat, nu mai este condiționată de proiectul tehnic și restul documentațiilor care pot veni mai târziu.

Astfel  constructorul poate începe imediat lucrările, fără să mai fie nevoit să aştepte obţinerea avizelor și acordurilor care nu îi sunt strict necesare în primele faze ale lucrărilor.

Executivul intenţionează astfel să elimine timpii morţi.

Daniel BĂLUŢĂ – primar PSD al sectorului 4 din Bucureşti – nu s-a lăsat intimidat de apărătorii brusturilor

Apărătorii brusturilor şi-au făcut un titlu de glorie în blocarea iniţiativelor locale sau naţionale. E de pomină cazul parcării de lângă Palatul Copiilor din Bucureşti, oprită de către USR, pe motiv că bălăriile ar fi “arii protejate.” Daniel Băluţă, primarul sectorului 4, s-a încăpăţânat să termine lucrările, în condiţiile în care procesele intentate de blocaţionişti continuă în baletul dintre instanţele paralele sau mai puţin paralele statului de drepţi.

Acuzatorii din societatea în civil spun că podeţele pentru tranzitul animăluţelor spre zona de defecare optimă ar fi anulate. Nimic mai fals. Cine citeşte cu atenţie OUG vor vedea că ele vor putea fi mutate fără polologhia de documente depuse la Sfântu’ Aşteaptă.

Această OUG  va urgenta lucrările si totodată va menţine echilibrul natural, inclusiv prin scurtarea timpilor necesari constructiei, spun specialiştii din Ministerul transporturilor.

Nu e timp de urmărit cum creşte iarba

În ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene pentru infrastructură va spori prin anularea timpilor morţi în care o agenţie sau vreun ONG urmăreşte creşterea firului de iarbă. E totul atât de simplu, doar interesaţii să blocheze ţara le fac complicate. Unu, ca să-şi justifice banii, doi, ca să-şi arate muşchii.

În Anglia, administraţia aeroportului Heatrow dorea în urmă cu zece ani să-şi extindă pistele de aterizare. Proprietarii de terenuri, pentru a-şi vinde mai scump produsele imobiliare, şi-au angajat o serie de protestatari de serviciu care şi-au pus corturile în arealul respectiv protejând – chipurile – mormintele strămoşilor. După ce scandalul a luat amploare, proprietarii s-au aşezat la masa negocierii şi au obţinut preţul mai mare decât ar fi fost iniţial. Oengita le-a adus bani în plus. Aşa-i în tenisul societăţii civile. Nimeni nu plăteşte pentru brusture ca plantă vegetală, ci pentru ghimpele care înţeapă mai tare administraţia. Nimic nou sub soare.