Magistrații bucureșteni distrug aura lui Cătălin Tolontan de mare jurnalist de investigație

Cătălin Tolontan a fost învins de justiția statului de drept pe care o clamează. Daniel Băluță, primarul sectorului 4, nu are nicio legătură cu clanurile interlope, așa cum relatau “investigațiile de presă” din ziarul “Libertatea,” se spune în motivarea judecătorilor sectorului 2 care au dispus ștergerea a șapte articole incriminatorii.

Judecătorii îi desfințează anchetele și rețin, în esență, că în ciuda reputației sale de jurnalist de investigație, Tolontan n-a făcut proba veridicității informațiilor publicate, n-a reușit să facă dovada niciunei presupuse conexiuni între edilul din Berceni și clanurile interlope la care a făcut referire de zeci de ori în articolele de investigație despre Daniel Băluță.

În ciuda aprecierilor jurnalistului că magistrații îngrădesc libertatea de opinie e jurnaliștilor, judecătorii au motivat decizia, în sensul: „Raportat la probele administrate, instanța reține că în cauză, pârâții nu au făcut dovada existenței unei minime baze factuale cu privire la veridicitatea faptelor menționate în articolele indicate de reclamant în cererea de chemare în judecată”.

citește și: Adrian Năstase face praf comunicarea PSD în cazul Ordonanței urșilor

Judecătorii continua: „deși articolele publicate vizează subiecte de interes general, iar pârâților le revenea obligația de a informa publicul privind existența unor presupuse ilegalități, se reține totodată că acestora le incumbă și obligatia de a furniza o baza factuală suficientă.” Tot despre o minimă probă a veridicității informațiilor vorbesc judecătorii și în continuarea motivării deciziei menționate și arată că „în lipsa unor dovezi privind caracterul adevărat al informațiilor, nu se justifică publicarea de către pârâți a unei fotografii realizată prin suprapunerea în prim plan a imaginii reclamantului peste o imagine privind alte persoane în scopul justificării titlului articolului, respectiv ,,Gruparea Goleac – primarul PSD Băluță se afișează cu mafia. Șef din Poliția Locală Sector 4, la piscina din curtea casei liderului Clanului Sportivilor”.

citește și: Guvernul de dreapta de la Atena a deschis trei mine de aur, zinc și cupru

Potrivit magistraților, Cătălin Tolontan și colegii săi jurnaliști de investigație s-au apărat în timpul procesului și au susținut că nu pot face dovada adevărului informațiilor publicate pentru că astfel și-ar dezvălui sursele confidențiale. Judecătorii n-au primit însă această apărare întrucât în opinia lor, „deși este recunoscută importanța confidentialității surselor jurnalistice, totuși aceasta nu scutește partea de efectuarea oricărei dovezi privind adevărul faptelor publicate”.

citește și: Cîțu, în revista Grinnell College: „trebuie să luptăm pentru drepturile gay-ilor și ale lesbienelor”

Judecătorii continuă și dezființează total susținerile jurnaliștilor conform cărora și alte publicații au făcut referiri la presupuse legături între clanuri și administrația locală a sectorului 4 și arată că acest lucru „nu justifică preluarea acestora de către pârăți în propriile articole, în absența efectuării unor verificări proprii cu privire la veridicitatea lor”. Pe românește, Tolontan și colegii săi, deși se recomandă jurnaliști de investigație, în fapt nu au făcut nici cel mai mic efort să verifice informațiile pe care le-au publicat. Practic, investigatorii n-au investigat nimic, păcălidu-și astfel cititorii care așteaptă de la ei adevărul!

Ba mai mult, în opinia magistraților, simpla menționare la finalul articolelor în speță, a notificării primarului Băluță privind interzicerea asocierii numelui său cu articole care nu au legătură directă cu el, „nu justifică publicarea respectivelor articole de către pârâți, în condițiile în care prin titlurile și conținuturile articolelor se face exact contrariul respectivei notificări”.

Având în vedere toate aceste informații, judecătorii au considerat că articolele publicate de către Cătălin Tolontan și colegii săi cu privire la Daniel Băluță „nu sunt fundamentate pe un suport probator, intrând, în consecință, în sfera ilicitului civil, nebeneficiind de garanțiile prevăzute de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, și astfel, jurnaliștii „au depășit în mod nejustificat limitele libertății de exprimare, fiind încălcate pe cale de consecință drepturile reclamantului”.