C.P. TĂRICEANU: UNIREA DE LA 1859 NU SE FĂCEA DACĂ ROMÂNII NU SFIDAU MARILE PUTERI

Unirea de la 1859, act de sfidare a marilor puteri

Călin Popescu-Tăriceanu a dat o lecție de istorie aplicată, în timpul celebrărilor de la Focșani dedicate Unirii Principatelor de la 1859. Președintele Senatul a amintit că dubla alegere a lui Alexandru Ioan-Cuza a fost realizată în Adunările Legislative de la Iași și București, parlamentele celor două principate române.

Mai mult, fostul premier a punctat și faptul că votul de acum 160 de ani a fost un act de curaj, deoarece deputații s-au ghidat doar după țelurile națiunii, nu după indicațiile primite de marile puteri europene, care trezit sfidate.

„Cum se întâmplă şi astăzi, cele două adunări primiseră instrucţiuni de la marile puteri ale Europei cum să voteze. În viziunea Europei de atunci despre destinul românilor, aceştia trebuiau să trăiască în continuare în două principate distincte, unite doar printr-o legislaţie uniformă.Au fost oare înaintaşii noştri de la 1859, deopotrivă boieri şi ţărani, anti-europeni? Alegând acelaşi domnitor în ambele principate, ei au încălcat în mod  vădit şi deliberat instrucţiunile cancelariilor europene. Creativitatea politică românească a pus marile puteri în faţa unui fapt împlinit, împotriva căruia au protestat iniţial, dar pe care au fost nevoite să-l accepte”  a spus Călin Popescu-Tăriceanu la Focșani.

La 1859, românii nu își vorbeau țara de rău în străinătate

Șeful Senatului a mai continuat să dea exemple de situații care astăzi sunt la ordinea zile, dar care ar fi fost inimaginabile pentru generația de acum 160 de ani

„Deşi fusese sfidată, Europa gândea de bine despre români pentru că ei înşişi îşi vorbeau patria numai de bine. Singurul discurs pe care înaintaşii noştri îl exportau în Europa era patriotismul, entuziasmul pentru libertate al unei naţiuni ce aspira la independenţă şi la unitate. ,,Nu poate fi fericire fără libertate, nu poate fi libertate fără unire, și noi românii nu vom putea fi puternici până când nu ne vom uni cu toții într-unul și același corp politic”, scrisese Nicolae Bălcescu, părintele liberalismului românesc şi primul avocat român al democraţiei.
Cuvintele lui au contat în 1859, dar astăzi par oarecum naive” – a mai adăugat fostul premier al României.