STUDIU / Secretele creierelor de genii. Kurt Vonnegut – studiu de caz
Un neurolog american, care a studiat zeci de ani creativitatea, încearcă să explice de unde provine geniul, indiferent de nivelul IQ – și de ce este însoțit atât de des de boli mintale.
Nancy C. Andreasen vorbeşte în publicaţia „The Antlantic” despre subiecţii săi şi mărturiseşte că a avut plăcerea de a lucra cu mulţi oameni înzestrați și cu un profil înalt, precum Kurt Vonnegut – drăguţ, amuzant, excentric, îndrăgit, dar şi chinuit, care a rămas întotdeauna unul dintre preferaţii săi.
Vonnegut-un studiu excelent
Kurt a fost membru al Atelierului Scriitorilor din cadrul facultăţii din Iowa, în anii 1960 și a participat la primul mare studiu pe care l-a făcut ca membru al departamentului de psihiatrie al universității, mărturiseşte cercetătoarea.
Citeşte şi: Un medic timişorean a inventat una dintre cele mai eficiente imunoterapii oncologice din lume
Ea a examinat legătura anecdotică dintre creativitate și bolile mintale, iar Kurt a fost un studiu de caz excelent. A fost deprimat la început. Mama lui suferise de depresie și s-a sinucis de Ziua Femeii, când Kurt avea 21 de ani. El era acasă în concediu militar în timpul celui de-al doilea război mondial. Fiul marelui scriitor, Mark, a fost diagnosticat iniţial cu schizofrenie, dar ulterior s-a aflat că suferea de o tulburare bipolară. (Mark, care este un medic practicant, povestește experiențele sale în două cărți, “The Eden Express” și „Just Like Someone Without Boal Mental Only More”, în care dezvăluie că mulți membri ai familiei s-au luptat cu probleme psihiatrice). „Mama mea, verii mei, și surorile mele nu făceau așa de mare lucru, scrie el. „Am avut probleme cu droguri și alcool, probleme de socializare, de angajare, precum și alte„ probleme ”.Pentru mulți dintre subiecţii lui, din primul studiu – toți scriitorii din Atelierul Scriitorilor al facultăţii din Iowa – bolile mintale și creativitatea mergeau mână în mână. Această legătură nu este surprinzătoare, zice Andreasen.
„Geniile au permis omenirii să avanseze”
Arhetipul geniului nebun datează din timpurile clasice, când Aristotel a menționat: „Cei care au fost eminenți în filozofie, politică, poezie și arte erau melancolici.”
Acest model de analiză psihosocială reprezintă o temă recurentă în piesele de teatru ale lui Shakespeare, cum ar fi Theseus, în “Visul unei nopți de vară”, care zice: „Lunaticul, iubitul și poetul / au aceeaşi imaginaţie.”
În comparație cu multe dintre personalităţile creative ale istoriei, Vonnegut a murit din cauza unor cauze naturale, mai spune cercetătoarea.
Printre cei care au pierdut lupta cu bolile mintale prin sinucidere, autoarea menţionează nume celebre: Virginia Woolf, Ernest Hemingway, Vincent van Gogh, John Berryman, Hart Crane, Mark Rothko, Diane Arbus, Anne Sexton și Arshile Gorky.
„Marile genii permit omenirii să avanseze,” mai spune Nancy C. Andreasen.
Ea mai mărturiseşte că a fost atrasă de psihiatrie, deoarece la baza ei se află cel mai interesant și mai complex organ din corpul uman: creierul.