NZZ / Anularea alegerilor din România este un joc ascuns? Neîncrederea în clasa politică atinge apogeul
Alegerile prezidențiale din România sunt programate să aibă loc în luna mai. Scandalul legat de anularea votului este departe de a fi rezolvat, scrie publicația elvețiană Neue Zürcher Zeitung.
Poveștile de succes ale aderării țării la Schengen și călătoriile fără viză în SUA se pierd în scandalul din jurul alegerilor prezidențiale anulate, care este încă departe de a fi rezolvat. “Nimic nu se va schimba, până când nu se repetă scrutinul, care acum a fost programat pentru 4 și 18 mai,” scrie jurnalistul.
Ultranaționalistul pro-rus Călin Georgescu, un necunoscut, a câștigat în mod complet neașteptat primul tur al alegerilor prezidențiale. Scrutinul a fost anulat de Curtea Constituțională, din cauza ingerințelor străine, în principal rusești. Accentul s-a pus pe campania agresivă a lui Georgescu pe platforma video Tiktok. De fapt, acest lucru ridică multe nelămuriri.
În primul rând, campania profesionistă a acestuia nu putea fi realizată fără cheltuieli electorale. În al doilea rând, seamănă izbitor cu încercările Rusiei de influențare a a alegerilor din Moldova și Ucraina.
“În România, Kremlinul speră să câștige avantaje de la un șef de stat anti-occidental,” este de părere autorul.
Îndoieli tot mai mari cu privire la versiunea oficială
Cu toate acestea, există și multe neconcordanțe în decizia de anulare a Curții Constituționale. Judecătorii au dispus mai întâi renumărarea voturilor, apoi au confirmat rezultatul, pentru ca, ulterior, să declare întregul scrutin invalid. Acest lucru s-a făcut pe baza unor informații livrate de serviciile secrete.
Persistă, de asemenea, în spațiul public, întrebări legate de campania electorală a candidatului. Georgescu a câștigat o notorietate enormă pe Tiktok, în ultimele săptămâni înainte de alegeri. Dar este cu adevărat suficient pentru a explica succesul surpriză? Și de ce ar fi trebuit Rusia să influențeze doar alegerile prezidențiale, dar nu și alegerile parlamentare, mai importante, care au avut loc doar o săptămână mai târziu? Și dacă da, de ce nu a fost contestat acest lucru de către partidele politice?
Lumea se îndoiește de versiunea oficială a anulării alegerilor. Chiar și în perioada premergătoare votului, au existat suspiciuni că partidul aflat la guvernare a susținut din umbră un candidat ultra-naționalist pentru a ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale. Acest lucru ar fi crescut șansele de victorie ale candidatului său, premierul Marcel Ciolacu, întrucât toate forțele moderate s-ar fi raliat în spatele lui, în turul doi. A fost totul doar o mare blat? – se întreabă NZZ.
Moștenirea Securității rămâne în viață
“Nu există nicio dovadă în acest sens,” explică autorul, dar românii cred că există o rețea nevăzută care orchestrează puterea, numită generic „sistemul”.
Publicistul mărturisește că, după căderea comunismului, a existat doar o schimbare superficială de elite. În special social-democrații, care au emanat din Partidul Comunist, continuă să fie strâns legați de servicii. Multe cadre au studiat la academiile serviciilor secrete. Moștenirea Securității, atotputernicul serviciu secret al dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, continuă să trăiască, este judecata de valoare a autorului.
A tras „sistemul” semnalul de urgență, anulând alegerile, după ce și-a dat seama că a calculat greșit și că Georgescu devenise brusc prea puternic?
Frustrarea crește
„Probabil că au existat încercări externe de a influența alegerile, poate și de la Moscova,” explică Sorin Ioniță, un observator politic omniprezent în presa occidentală, într-un interviu. „Consider că este imposibil ca acest lucru să se fi întâmplat în totalitate fără știrea serviciilor.”
De aceea, nu vor fi investigații serioase. Pentru că fiecare anchetă va scoate la iveală complicitatea acestora, consideră Ioniță. „Acest lucru provoacă frustrare și întărește impresia că politica este un joc prestabilit.”
Potrivit lui Ioniță, aceasta include și modul în care partidele de guvernare au găsit un nou candidat pentru cea mai înaltă funcție de stat în fostul președinte conservator al Senatului, Crin Antonescu, în timp ce Marcel Ciolacu, care a eșuat peste tot, acum conduce din nou guvernul. „Încrederea în sistemul politic a atins un punct scăzut. Lucrurile nu arătau bine nici înainte de asta.”
Desemnarea lui Crin Antonescu, un candidat din afara sistemului și desemnarea lui Marcel Ciolacu, „politicianul care a pierdut tot”, ca prim ministru, arată că încrederea în partide a scăzut dramatic.
Georgescu – simptom al crizei
Cică Ioniță nu dă o notă bună rămânerii președintelui Klaus Iohannis în funcție. Politicianul de origine germană s-a prezentat drept garant al unui curs pro-european pentru România, dar este interesat doar de propriile avantaje, mai notează NZZ.
Toate acestea au adus mari prejudicii reputației politicii din România. „Succesul lui Georgescu este un simptom al pierderi de încredere în clasa politică,” a precizat Ioniță. În prezent, este incert dacă câștigătorul surpriză din noiembrie va avea voie să candideze la alegerile reluate. Mulți cred că este posibilă interzicerea sa de către Curtea Constituțională. “Asta nu ar fi o soluție la criza profundă în care este înfundată politica românească,” este concluzia lui Volker Pabst, autorul articolului despre anularea alegerilor din România.
Prețul energiei electrice ar putea scădea după ridicarea plafonării