În timp ce Bulgariei i se trece cu vederea amnistia generală, Comisia Europeană loveşte România cu barosul MCV

În paralele cu rezoluția PE privind statul de drept din România, Comisia Europeană a publicat noul raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Dacă legislativul a adoptat critici mai ușoare, executivul european lovește cu putere în România. Autoritățile de la București sunt acuzate că, în ultimul an (noiembrie 2017-noiembrie 2018) nu numai că nu au urmat recomandările primite de la Bruxelles pentru ridicarea MCV, dar a și dat înapoi la unele capitol. Asta în timp ce Bulgariei, o ţară de vârf a crimei organizate i se propune ridicarea de anul viitor a MCV-ului.

Procuratura bulgară pune zilnic „pe butuci” 188 de dosare. În 2017 au fost închise definitiv (fără act de acuzare) aproape 70 000 de dosare. Este vorbă de o amnistiere neoficială, constată ziarul „Sega” conform unei relatări recente Radio Europa Liberă.

În prima jumătate a anului dosarele închise cu făptaș necunoscut sunt aproape 35 000. Alte căteva mii sunt cu făptaș cunoscut. Fața de anii precedenți situația se deteriorează. Procuratura a ținut secret în ultimii cinci ani aceste cifre până când a fost condamnată de ziarul sofiot „Sega” să le facă publice în confirmitate cu Legea accesului liber la informație printr-o decizie a Tribunalului municipal Sofia.

Pentru prima dată raportul Procuraturii pentru primul semestru a apărut pe pagina sa Internet.

Începând de acest an însă numele criminalilor prezumptivi arestați nu mai sunt informație publică și rămân anonimi.

Închiderea a zeci de mii de dosare pe an fără o sentință reprezintă de fapt o amnistiere a criminalilor.

Intrarea în vigoare a legilor justiției revizuite, precum și presiunea exercitată asupra independenței sistemului judiciar, în general, și asupra Direcției Naționale Anticorupție, în particular, la fel ca și alte măsuri care subminează lupta împotriva corupției au anulat progresele înregistrate sau au pus sub semnul întrebării ireversibilitatea progreselor înregistrate, în special în ceea ce privește obiectivele de referință 1 și 3. Drept urmare, cele douăsprezece recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a închide MCV, în conformitate cu obiectivul stabilit de președintele Juncker, iar prezentul raport include recomandări suplimentare în vederea închiderii MCV.

În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, care sunt pietre de temelie indispensabile, și să acționeze pentru refacerea capacității naționale de garanții și de control și echilibru, astfel încât să se poată lua măsuri atunci când există riscul de regres. Pentru remedierea situației, se recomandă următoarele măsuri:

Legile justiției

• Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgențe subsecvente. · Revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.

Numiri/revocări în cadrul sistemului judiciar

• Suspendarea imediată a tuturor procedurilor în curs de numire și revocare a procurorilor de rang înalt. · Relansarea unui proces de numire a unui procuror-șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție.
• Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare.
• Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea 1 formulată în ianuarie 2017. 20

Codul penal și Codul de procedură penală

• Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
• Redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală, ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare a acesteia înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a repune procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a reintra pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017.

În discursul său din octombrie din plenul PE, premierul Viorica Dăncilă a vorbit despre lipsa din MCV a protocoalelor secrete dintre serviciile de informații și instituțiile din justiție. “Nimic despre aceste lucruri în rapoartele MCV. Asta înseamnă că acest mecanism și-a ratat menirea pentru care a fost creat” – a spus șefa executivului român în octombrie. Raportul MCV de acum face referile la rolul serviciilor, dar nu la modul dorit de guvern.

“Alegațiile dezbătute în spațiul public conform cărora protocoalele de cooperare dintre instituțiile judiciare, în principal organele de urmărire penală și Serviciul de Informații al României, au fost o sursă de abuzuri sistemice, mai ales în cazurile de corupție” sunt incluse la capitolul “factori societali, juridici și politici care, deși nu intră în domeniul de aplicare al MCV și nu fac obiectul recomandărilor sale, au un impact direct asupra capacității de a realiza reformele și, în special, au îngreunat sarcina României de a demonstra că reforma a prins rădăcini perene.”

Raportul MCV vorbește despre necesitatea “unui cadru în baza căruia serviciile de informații să se afle sub o supraveghere adecvată, infracțiunile să poată fi investigate și sancționate în mod eficient, respectându-se pe deplin drepturile fundamentale, și publicul să poată avea încredere că independența sistemului judiciar este garantată” și îndeamnă la apelarea la expertiza celorlalte state membre în acest domeniu.

Ministrul Justiției este acuzat că a concentrat puterea în mâinile sale, prin modificările aduse legilor justiției. Demitatea Laurei Codruța Koveși de la DNA și demersul privind revocarea lui Augustin Lazăr sunt date ca exemple în acest sens.

Un prim exemplu îl reprezintă revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), la cererea ministrului justiției. Într-o primă etapă, președintele României a respins propunerea de revocare, conform avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Cu toate acestea, o decizie a Curții Constituționale din luna mai cu privire la procedura de revocare a consolidat tendința acordării de competențe sporite ministrului: în urma hotărârii, președintele a trebuit să semneze decretul de revocare în luna iulie. Concentrarea puterii în mâinile ministrului justiției a fost evidențiată și de decizia ministrului de a propune numirea unui nou procuror-șef al DNA, în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care invoca faptul că multe dintre criteriile esențiale nu erau întrunite de către candidat. Aceste evoluții au, de asemenea, consecințe asupra ireversibilității luptei împotriva corupției.

Acțiuni similare procedurii privind procurorul-șef al DNA s-au aplicat și în cazul altor instituții judiciare cheie. La 24 octombrie, ministrul justiției a lansat procesul de revocare a procurorului general, urmând același tipar ca în cazul procedurii de revocare a procurorului-șef al DNA. Convergența acțiunilor îndreptate împotriva acestor instituții judiciare cheie are implicații clare în ceea ce privește independența sistemului judiciar.

Raportul MCV a fost o condiție pentru aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, din cauza unor lacune în cazul reformei justiției și luptei împotriva corupției. Mecanismul va fi ridicat atunci când România va îndeplini 4 criterii de referință, care se referă la eficacitatea și transparența sistemului judiciar, la anumite instituții-cheie în domenii precum integritatea și lupta împotriva corupției la toate nivelurile și la prevenirea corupției. Într-un top al corupţiei, România ocupă doar locul 9 dintre statele membre UE, fiind devansată de Italia, Spania, Grecia.

Comisia realizează periodic rapoarte privind progresele înregistrate, primul dintre acestea fiind prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele conțin evaluarea situației de către Comisie și recomandările pe care aceasta le adresează autorităților bulgare și române. Ele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare dintre obiectivele de referință stabilite în cadrul MCV.