Programul nunții lui Nicolae al României cu Alina Maria Binder: Arhiepiscopul Calinic va oficia cununia religioasă

Nicolae al României și Alina Maria Binder vor face nunta duminică 30 septembrie 2018 la Biserica Sfântul Ilie din Sinaia, începând cu ora 14:30. Cununia religioasă va fi oficiată de un sobor de cinci preoți conduși de I.P.S. Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului. Mirii au ținut foarte mult să fie prezent și părintele Iustin de la Mănăstirea Oașa. Tinerii vor avea două perechi de nași: Alexandra Butculescu-Filitti și Constantin Filitti, din partea mirelui și Liviu și Simona Popescu, din partea miresei. Rochia de nuntă a Alinei va fi simplă, cu semnificații românești. După ceremonia religioasă nuntașii vor străbate agale drumul pe o distanţă de 1,9 km până la Casino. La ora 16,30, Nicolae şi Alina vor ieşi la balcon pentru a saluta lumea. Doar petrecerea este privată. Unde vor participa 200 de personalităţi din ţară şi  din străinătate.

Traseul pe care oamenii pot admira trecerea alaiului de nuntă.

Casinoul Sinaia e proaspăt reabilitat. A devenit o bijuterie a oraşului Sinaia. Însurăţeii au făcut la fel ca orice cuplu de tineri o cerere pentru rezervarea saloanelor. Preţurile nu sunt exorbitante.

Balconul de unde mirii vor saluta poporul

Interesantă este descendenţa mirilor Butculescu-Filitti. Ei provin dintr-o veche familie boierească din Teleorman. Istoria consemnează încă de la sfârşitul secolului XVlll existenţa unui paharnic pe numele Butuculescu.

Alexandra şi Constantin Butculescu-Filitti locuiesc la Londra. El lucrează în domeniul bancar.

Simona şi Liviu Popescu au creat fenomenul Fratelli în România. Liviu este cunoscut ca jurat la Master Chief. El a organizat primele ediţii ale Ro-wine.

Butculeştii proveneau din Teleorman. Erau dregători ai lui Vodă

Primele atestări documentare despre familia Butculescu apar în arhivele statului începând cu anul 1565.

Genealogia existentă începe cu Ion Roşioru, capitan de Roşiori sub Mihai Viteazul, veche familie de neam moşnenesc român care îşi are originea în judeţul Teleorman. El este fondatorul localităţii Roşiorii de Vede, multa vreme capitala de judet.

Numele de Butculescu este de fapt o porecla data lui Ion Butculescu la finele secolului al VII-lea, după trăsura „unicat” la acea vreme, ce şi-o construise şi care purta numele de „butcă.”

Constantin Butculescu, om activ în politica ţării, a luat parte la Revoluţia din 1848 iar în 1858 – conform articolului 13 din Convenţia de la Paris – e trecut pe lista de candidati la Domnie.

Urmaşul său, Dimitrie Butculescu, a înfiinţat activitatea cooperatistă în România, la fel şi cea filatelică.

Despre el, Carol I a spus „românul cel mai popular, apostolul  patriotismului.”

Crysller-ul cu care Emanoil Butculescu a parcurs distanţa Bucureşti – Paris în 39,5 ore, un record şi în aceste vremuri cu autostrăzi

A organizat, împreună cu Prinţul Bibescu, prima participare a ţării noaste la Expozitia universală de la Paris din 1867, unde România a reuşit să fie pentru prima oară în atenţia lumii. Casa sa, în stil brâncovenesc, actuala casă Anghelescu, este şi acum mândria străzii C.A. Rosetti (fosta Uliţă Clemenţei). Şi-a cheltuit întreaga avere pentru a ajuta meşteşugarii.

Emanoil N Butculescu,  străbunicul Alexandrei Butuculescu, naşa de azi, a fost un jurist celebru al epocii. A studiat la Paris. Întors acasă a înfiinţat împreună cu alţi unsprezece camarazi, Automobil Club Român, condus de Prinţul Bibescu.  Mulţi vorbesc despre Bibescu dar despre ceilalţi care au scos bani din buzunare aproape deloc. A murit însă prea tânar, la 31 ani de pneumonie (nu exista penicilina, atunci) în 1909 la Menton, în Franţa.

Pe dealul Feleacului împreună cu Principele Nicolae, cu Iorgu Ghica şi Hans Stuk în 1927

Fiul său Marin C Butculescu, născut la 1906, a avut aceeaşi pasiune ca tatăl. A reuşit multe recorduri pentru România (toate finanţate din propriul buzunar), în ţară şi străinănate, vezi San Remo, Avala, Monte Carlo, cursa de viteza Bucureşti-Paris în  39,5 ore (pe drumurile de la acea vreme. Era anul 1926). Aceaşi pasiune o avea şi Prinţul Nicolae, unchiul Regelui Mihai.  „De multe ori, Maiestatea sa Regele, mic fiind, se tot învârtea în jurul lor fascinat de tehnică”, îşi aminteşte Dalina Butculescu, mama Alexandrei, din poveştile tatălui.

Revista „Sportul” a scris în 1995 ” a trecut în nefiinţă, la 90 de ani, un mare poli-sportiv al deceniului trei, fostul automobilist, inotător şi vânător Marin Butculescu, care şi-a cucerit celebritatea la vremea respectivă prin parcurgerea Raliului Bucureşti-Paris într-un timp care constituie si acum un record. Precum şi prin alte performanţe de talie internaţională. Să-i fie ţârâna uşoară.”

Ana şi Sophia, sunt cele două fiice ale naşilor Alexandra Butculescu şi Constantin Filitti. Bunicii îi pare rău că micuţele, născute în Germania, nu pot avea şi un al doilea nume şi nu pot duce mai departe tradiţia familiei şi numele devenit ilustru în altă epocă.

Doctorul Silvestru Filitti a adus vaccinul antivariolic în Ţara Românească 

Familia Filitti provenea din Epir. S-a stabilit încă din secolul al XVII-lea în Ţara Românească, considerată un adevărat El Dorado pentru balcanici. Silvestru Filitti, doctor în vogă al Bucureştilor, pe la 1820-1830, este cel care avea să aducă vaccinul antivariolic în Ţara Românească şi, mai ales, cultura cartofului. Străbunicul doctorului Filitti a fost aghiotantul lui Vodă Cuza şi apoi al Principelui şi domnitorului Carol I. Ioan C. Filitti a fondator Societatea de Heraldică şi Genealogie, fiind primul ei preşedinte.