AUGUSTIN LAZĂR a minţit! Vezi ce zice Legea 18/1969! Preşedintele are OBLIGAŢIA să-i verifice MAPA PROFESIONALĂ

Tot mai evidente sunt legăturile lui AUGUSTIN LAZĂR cu regimul comunist. El, cel care a semnat PROTOCOLUL cu SRI, este dovedit ca un procuror de tip stalinist, care în anii tinereţii a refuzat dreptul unui deţinut politic de a fi liberat. Recent SOCIETATEA TIMIŞOARA (vezi aici), anti-comunistă odată, i-a conferit titlul “SPERANŢA,” acelaşi titlul primit şi de CORNELIU COPOSU.

Luju.ro a scris că Augustin Lazăr „a refuzat în două rânduri să elibereze un disident anticomunist”, Iulius Filip. „În anii ’80, după ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceausescu şi şi-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul faţă de mişcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat şi arestat în mai multe rânduri (..) În final, acesta fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru “propagandă împotriva orândurii socialiste””, scrie sursa citată, care susţine că Iulius Filip a încercat de două ori să fie liberat condiţionat, fiind refuzat de o comisie condusă de procurorul Augustin Lazăr.

Probe evidente că AUGUSTIN LAZĂR a fost de partea torţionarilor

Augustin LAZĂR a precizat că această comisie nu dispunea eliberarea deţinuţilor, ci doar verifica îndeplinirea criteriilor tehnice pentru eliberare.

„Contrar afirmaţiilor lansate de unele instituţii de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, acesta fiind exclusiv atributul instanţei de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59-60 din Codul penal din 1969: îndeplinirea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară”, arată Lazăr.

Art 28, paragraful 1, din Legea 18/1969 (vezi facsimil) îl contrazice.

„Comisia prevăzută la art. 27 examineaza situaţia fiecarui condamnat, pentru a constata dacă sînt indeplinite condiţiile prevăzute în art. 59 şi 60 din Codul penal, intocmind un proces-verbal în care se consemneaza modul de comportare a condamnatului în penitenciar şi la locul de muncă, date cu privire la munca prestata şi, cînd este cazul, propunerea pentru liberare condiţionată.”

Iată un MOTIV simplu pentru revocare, susţin procurorii nealiniaţi.