EUReporter: Islamiștii și cultural-marxiștii, vechi aliați în lupta cu valorile Vestului

Stângiștii și islamiștii formează o alianță nescrisă, care depășește barierele culturale și ilogice, dar care s-a răspândit în toată lumea, a scris Erfan Kasraie, un profesor universitar de origine iraniană care predă în Germania. Un exemplu în acest sens este chiar șefa diplomației europene, Federica Mogherini.

În tinerețe a fost membră a Partidului Comunist Italian iar în funcția pe care o are acum a arătat de mai multe ori că simpatizează cu regimurile islamiste radicale. Acum câțiva ani, când a fost în fâșia Gaza, o publicația israeliană a numit-o comunistă și islamofilă. Un portret realist, de altfel.

Stânga europeană, simpatizantă a islamismului

Și nu e singura. Politicienii stângiști au adesea simpatii islamiste. Mulți din ei simpatizează sau se alătură în gândire islamiștilor, chiar și celor radicali. Această alianță nescrisă depășește politicienii din țările democratice și include enclavele comuniste precum Cuba și Coreea de Nord, dar și socialiști de școală nouă precum Venezuela.

Unul dintre cele mai sângeroase exemple ale acestei alianțe nebune este Iran. Islamiștii radicali ai ayatollahului Khomeini s-au aliat cu mișcările comuniste și, cu ajutor de la unele țări vestice, au dat jos monarhia constituțională a Șahului, aliată a Occidentului. Ce a urmat există și acum: opresiune uriașă, crime sângeroase, terorism și mult sprijin de multe țări din vest. Șahul identificase această alianță, pe care a numit-o reacțiunea neagră-roșie, dar nu a putut să o oprească, a notat profesorul german.

Marxismul cultural și Islamul radical, o alianță ilogică dar funcțională

Marxismul cultural stă la baza alianței stângiste-islamiste. Această ideologie a apărut în anii 1960 și are rădăcini în „teoria critică” gândită de Școala de la Frankfurt, un grup de filosofi marxiști interbelici. În anii 1960, această ideologie a devenit populară în rândul stângiștilor din Europa și din America de Nord și dominantă în universitățile umaniste și de științe sociale din Europa.

Față de marxismul clasic, care are la bază lupta dintre burghezie și proletariat, marxismul cultural vede societatea drept un câmp de luptă între exploatatori și exploatați. Conflictul nu mai este de clasă, ci între majoritate și grupurile marginalizate social. Cultural-marxiștii susțin drepturile LGBT, feminismul, minoritățile etnice și așa mai departe. În plus, au un loc special în inimă pentru islamiști.

Creștinismul este o forță exploatatoare iar islamiștii sunt exploatați, spun neomarxiștii

În timp ce Creștinismul este o forță exploatatoare care trebuie discreditată, islamiștii sunt incluși în tabăra exploataților așa că merită susținere de la stângiști. În teorie, această alianța dintre marxismul cultural și islamism ar trebui să fie o imposibilitate logică. Dar în practică, în ciuda ideilor diametral opuse cu privire la subiecte precum drepturile femeilor și homosexualitate, au cimentat o uniune solidă.

Filosoful francez Michel Foucalt, membru al Partidului Comunist Francez, influențat de Școala de la Frankfurt și homosexual care a murit de SIDA, a susținut revoluția islamistă din Iran. Chiar a călătorit de două ori în acea țară, imediat de ayatollahii și comuniștii au preluat puterea. De menționat, Khomeini a locuit lângă Paris și s-a dus în Iran în 1979 la bordul unui avion Air France.

Medea Benjamin, fondatoarea organizației feministe Code Pink și o comunistă care a locuit în Cuba lui Castro, pe care a descris-o drept paradis, a mers la Teheran ca să fie premiată de regimul islamist care discriminează femei într-un mod groaznic. Nu a fost acolo să susțină iraniencele care luptă cu opresiunea reală și care sunt arestate dacă ies pe stradă fără batic.

Stânga europeană, influențată de marxismul cultural, consideră democrația și drepturile omului drept valori coloniale ale Vestului, care nu corespund realității din Orientul Mijlociu. De aceea nu consideră încălcările drepturilor omului din țările islamiste drept brutale. În schimb, le consideră ca parte a culturii acelor state și o realitate care poate fi ignorată. Stânga europeană susține libertatea cuvântului, democrație și secularism, dar le promovează și se așteaptă să le vadă doar în societățile europene, nu și în cele islamiste.

sursă: https://www.eureporter.co/frontpage/2019/02/20/the-historical-alliance-between-european-leftists-and-islamists/